Apa curata in bazinele Somesul Mic si Lapus

Magazin Salajean 11 decembrie 2008 0

Apa curata in bazinele Somesul Mic si Lapus

Ieri, 10 decembrie, in sala Avram Iancu din cadrul Primariei Municipiului Zalau, s-au intalnit membrii Comitetului de Bazin Somes-Tisa. Astfel, Directia Apelor Somes-Tisa (DAST) a prezentat, la Zalau, rezultatele proiectului Matra Asistenta tehnica, privind stabilirea programelor de masuri pentru atingerea obiectivelor de mediu pe corpuri de apa evaluate la risc, din spatiul hidrografic Somes-Tisa. Acesta a fost dezvoltat in colaborare cu un consortiu de firme din Olanda si s-a derulat timp de 2 ani. Proiectul vizeaza un catalog de masuri pentru imbunatatirea calitatii apelor, stabilirea obiectivelor de mediu si diseminarea rezultatelor la nivelul tuturor factorilor decizionali din domeniul apelor, a declarat Marius Minzat, directorul DAST. Strategia demersului s-a bazat pe bazine pilot pentru care au fost propuse aceste programe de masuri. La nivelul ardealului DAST au fost selectate 2 sub-bazine: Somesul Mic (judetul Cluj) si Lapus (judetul Maramures).

Selectarea bazinului Somesului Mic s-a facut mai ales pentru ca sursele de poluare prezente pe acest tronson sunt multiple si au un impact semnificativ asupra calitatii apelor prin aglomerari umane, industrie, agricultura si lucrari de amenajare. In cazul raului Lapus, sursele de poluare provin, in principal, din sectorul minier. Programele de masuri finalizate in cadrul proiectului cuprind masuri de baza, care sunt obligatorii, deoarece implementeaza legislatia comunitara din domeniul apelor si masuri suplimentare, care tin cont de parametrii ecologici, introdusi prin Directiva Cadru pentru Apa. Proiectul a fost sponsorizat de Guvernul olandez cu suma totala de 350.000 de euro.

In cadrul intalnirii, Rob van den Boomen, managerul proiectului, a tinut sa prezinte personal masurile de baza ale proiectului. Cele mai importante se refera la: executia, extinderea, modernizarea infrastructurii de canalizare-epurare, epurarea apelor industriale, aplicarea Codului de Bune Practici Agricole in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, colectarea si epurarea apelor de mina, reecologizarea si stabilizarea iazurilor de decantare, aplicarea programelor de monitorizare post-inchidere, precum si ecologizarea haldelor de steril. Masurile suplimentare care au fost propuse vor conduce, in timp, la cresterea biodiversitatii acvatice si la restabilirea cailor de migratie pentru pesti, in raul Somesul Mic. De asemenea, se impune monitorizarea apelor de mina neutralizate, cat si monitorizarea chimica si biologica a raului Lapus. El a precizat ca un alt aspect semnificativ al proiectului l-a reprezentat procesul de informare, consultare si implicare activa a publicului. Etapele derularii proiectului au avut ca elemente cheie intalniri de lucru cu factorii implicati in managementul apei: institutii de mediu, consilii judetene, autoritati publice locale, organizatii non- guvernamentale, operatori de apa, agenti economici si reprezentanti ai mediului universitar a incheiat managerul proiectului.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »