Am vazut intotdeauna cu trei pasi in fata

Magazin Salajean 22 ianuarie 2008 0

Am vazut intotdeauna cu trei pasi in fata Interviu cu Ioan Mone,

fost sef al Biroului Investigatii Criminale al Politiei municipiului Zalau

A lucrat 28 de ani numai la investigatii criminale (judiciar), timp in care a trecut prin toata munca de la judiciar, de la furturi, pana la omoruri. Ar putea povesti zile in sir despre cazurile pe care le-a rezolvat. A ajuns pana la functia de comisar sef. S-a pensionat la finele anului 2007, din postul de sef al Biroului Investigatii Criminale al Politiei Municipiului Zalau. Actualmente are doi copii, o fata si un baiat, ambii studenti.

Amintiri din tinerete

Din 1979 lucrez numai la investigatii criminale (judiciar). Dupa terminarea liceului in Baia Mare si a unui curs de specializare in Bucuresti, am lucrat o scurta perioada in capitala, dupa care am fost repartizat, la cerere, in Salaj, respectiv la Jibou. N-am sa uit niciodata ca am venit din Bucuresti cu un geamantan care era mai greu ca mine. A fost o trecere cam grea din Bucuresti, unde mergeam la teatre, opere, la Jibou, care era in 1979 un satuc mai dezvoltat un pic. Cand am intrat in cladirea Militiei de pe atunci si am dat de niste usi scorojite am avut o dezamagire crunta. Aveam doar 25 de ani. Am stat la Jibou pana in martie 1989, dupa care am fost mutat la Simleu Silvaniei, iar de aici am venit la Zalau, la Serviciul de Investigatii Criminale, in luna septembrie 1989.

Principii de o viata

La plecarea din Jibou am fost putin fortat sa fac acest lucru. Asta pentru ca eu am avut niste principii de la care nu am abdicat niciodata, si m-a costat uneori. In 1988 s-a organizat un chef dupa o dare de seama pe linie de partid, asa cum se facea pe atunci. Dupa petrecere am sanctionat doi secretari de partid. Cineva de la primarie mi-a sugerat sa renunt la sanctiuni. Nu am fost de acord, pentru ca daca omul de rand care a fost la chef a platit, si secretarul de partid trebuia sa plateasca. I-am sanctionat, iar la cateva luni, in timp ce eram la un curs de specialitate la Bucuresti, am aflat ca am fost mutat la Simleu Silvaniei. N-a fost usor, dar am facut ce mi-a placut si am trecut si peste situatii de genul acesta.

Diferente, inainte si dupa 1989

Eu n-am simtit diferente. Nu vreau sa fiu ipocrit. Infractori au fost si atunci si sunt si acum. Fapte nelegale, chiar daca nu se prea auzea de ele, se comiteau si pe atunci. Nu insa la amploarea de acum. Totusi, in decembrie 1989, la nivelul judetului Salaj erau inregistrate numai 16 reclamatii penale. Acum numai la nivelul Zalaului sunt peste 600 astfel de reclamatii.

Cazuri, cazuri

Crima din Criseni. O batrana gasita inghetata, pe un teren viran, cu leziuni in zona genitala, cu ciorapii trasi jos si fara un pantof. Versiunea initiala, care mi-a fost sugerata, a fost ca a cazut si a murit. Nu eu am fost pe teren, dosarul mi-a fost numai dat si mi s-a spus sa dau neinceperea urmaririi penale in acel caz. Nu am fost de acord pentru ca era o moarte suspecta. Pentru mine a fost omor de la inceput. De altfel, concluzia provizorie a fost de omor, dar unii n-au vrut s-o ia in calcul. Ca nu se poate, ca nu avea cine s-o omoare, chiar daca cel care s-a dovedit a fi criminalul fusese deja audiat ca martor. Dupa trei luni am primit concluziile medico-legale care spuneau clar: 47 de leziuni pe tot corpul si omor. Am preluat atunci dosarul si, dupa numai o zi de cercetare, am gasit criminalul.

Crima de la Borla. Un barbat, in urma unei altercatii la un bar din sat, primeste de la un paznic o bata in cap, dar merge pe picioare pana acasa, se pune in pat si nu se mai trezeste. Si aici au fost altii la fata locului. Cei care au facut cercetarea initiala m-au pus fata in fata cu fratele decedatului si mi-au spus: asta e criminalul. Dupa mai multe discutii cu presupusul criminal, i-am dat drumul sa mearga acasa, pentru ca mi-am dat seama ca nu e vinovat. Dupa alte multe investigatii si cercetari, am gasit un suspect. Fusese un scandal intr-un bar iar un paznic, chair daca nu era faptasul, trebuia sa stie mai multe despre acest caz. Am audiat mai multe persoane si pe el l-am lasat sprecial mai la urma. L-am vazut foarte agitat si a si transpirat mult. Pur si simplu curgea apa de pe el. N-a recunoscut nimic initial, dar dupa testul cu poligraful a cedat si a recunoscut.

Crima din Simleu Silvaniei. O batranica de circa 70 de ani a fost gasita moarta, in mijlocul unei camere. Am gasit intr-un sat un barbat care parea suspect. Dupa mai multe insistente a recunoscut fapta. A fost arestat si condamnat, dar dupa ce a ajuns in inchisoare a facut plangeri peste plangeri la toate forurile posibile pentru rele tratamente. Am dat apoi cu subsemnatul de nenumarate ori.

In loc de concluzii

In cei 28 de ani de activitate am trecut prin toata munca de la judiciar, de la furturi, pana la omoruri. Cu hotul se discuta intr-un fel, cu criminalul in alt fel. Am reusit insa sa vorbesc cu fiecare la nivelul care se impunea, ridicandu-ma sau coborandu-ma, dupa caz. Am avut multe satisfactii, dar si insatisfactii. Sigur, din punctul nostru de vedere a rezolva un caz insemna sa prindem hotul sau criminalul, dar cu partile pagubite ce faci? Principala mea nemultumire e aceea ca paguba, de fiecare data, aproape, n-a mai fost recuperata in intregime. Profesional eram multumit, dar sufleteste nu. Consider ca am vazut intotdeauna cu trei pasi in fata. Lipsit de modestie, daca toti politistii ar fi audiat, cercetat si ar fi scos de la infractori cat am scos eu, noi am fi in fata cetateanului cu cel putin 10 procente mai sus.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »