60 de ani de la interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica Lupta continua

Magazin Salajean 29 octombrie 2008 0

60 de ani de la interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica Lupta continuaIn toamna lui 1948 propaganda ocupantului sovietic impotriva Bisericii Greco-Catolice din Romania, propaganda sprijinita de unii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane si cu brate tari de Guvernul Petre Groza a cunoscut, dintr-o data, amplificari de mare intensitate pe toate planurile. De fapt, dupa 1945, imediat dupa ce Armata Rosie s-a apucat sa faca ordine in tara, sprijinita de activistii P.C.R. si Securitate s-a dus o lupta furibunda impotriva tuturor bisericilor. La un moment dat, insa, inalta ierarhie ortodoxa romana a dat mana cu fratii ortodocsi pravoslovnici de la Rasarit, alaturandu-li-se pe frontul anticatolic in vederea interzicerii Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, a suspendarii oricarei activitati a acesteia si a confiscarii tuturor bisericilor si bunurilor pe care acestea le detineau. Aceste fapte fara asemanare savarsite de ocupantul sovietic si slujitorii sai se inscriu ca fiind printre cele mai rusinoase din istoria Romaniei; nu atat la adresa dusmanului din afara, ocupant vremelnic, cat la adresa fratilor crestini ortodocsi, de acelasi neam, de acelasi sange.

Presa scrisa din Romania, radio-ul si televiziunile omit in aceasta perioada (octombrie – noiembrie) sa pomeneasca, macar, despre holocaustul indreptat impotriva Bisericii Greco – Catolice in toamna anului 1948, sa vorbeasca despre prigonirea credinciosilor, protopopilor si episcopilor greco – catolici, numai si numai pentru ca acestia n-au vrut sa treaca la ortodoxie!

In 1948, prigoana a inceput in ziua de 15 mai Pe Campia Libertatiii, la Blaj. Ce blasfemie la adresa romanilor trans-rasariteni, comisa de ierarhii ortodocsi de la Sibiu si Cluj putea fi mai strigatoare la cer decat organizarea unei adunari nationale impodobita cu portretele lui Marc, Engels, Lenin si Stalin, in aplauzele lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Petru Groza, ale Mitropolitilor Balan si Cohan, de la Sibiu si Cluj. Aici, de la tribuna, Nicolae Balan a spus Astazi, cand Republica Pupulara Romana garanteaza drepturi politice, economice, culturale, religioase la toti, o spun tuturor fiilor tarii (…) a starui in dezunirea spirituala inseamna a dezerta din frontul noilor datini pe care poporul nostru muncitor…, indemnandu-i sa se intoarca acasa… . Episcopului de la Blaj, Ioan Suciu, nu i s-a dat cuvantul, ca dovada a drepturilor de tot felul de care a facut caz ante-vorbitorul.

Urmand firul evenimentelor din vara si toamna anului 1948, in curand, la 18 iulie, statul roman abroga concordatul cu Vaticanul; presa bisericii greco – catolice este suspendata in totalitate la 3 august prin Decretul Legii 175 – 176 se da reforma invatamantului, desfiintandu-se scolile confesionale; la 3 septembrie, prin decret, este depus Episcopul Blajului, Ioan Suciu, si se suprima salariile preotilor greco – catolici; la 18 septembrie sunt depusi ceialti episcopi uniti: Valeriu Traian Frentiu (Oradea), cel ce sfintise Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Zalau, Alexandru Rusu, Baia Mare, Ioan Balan – Lugoj. Biserica Ortodoxa organizeaza la Cluj o adunare a clerului greco – catolic: preotilor li se trimit, in parohii, formulare – cereri, acestia fiind somati sa le completeze si sa le semneze trecerea la ortodoxie. Intra in actiune propaganda, zvonurie, arestarile de credinciosi si preoti, amenintarile si maltratarile. In aceste conditii, unii au semnat de frica, altii au preferat inchisoarea, altii au fugit care incotro.

Preotul Ioan Farcau, din Aghires, a fost luat in miez de noapte din casa de doi securisti si doi civili, tarat intr-o masina ruseasca si dus in directie necunoscta. Era 9/ 10 octombrie. A doua zi, duminica, unul dintre grupurile de sateni pornit in cautarea lui l-a gasit in apropierea satului Varsolt, intr-o porumbiste, maltratat, intre viata si moarte, zacand intr-o balta de sange. I-au trebuit sase luni sa poata sa mearga pe jos. Avea trei copii scolari, pe Virgil, Lucia si Rodica, pe d-na preoteasa, Vilma, bolnavicioasa.

De subliniat: interzicerea Bisericii Greco – Catolice n-au hotarat-o credinciosii si preotimea ortodoxa de rand, nici intreaga ierarhie.

In 1946, Stalin a comandat, de la Moscova, steregerea bisericilor greco – catolice din Est si trecerea lor la Ortodoxie. In Romania i-a incredintat lui Petre Groza aceasta misiune. In 1947, Patriarhul Moscovei, Alexei, a vizitat Romania. La Blaj. A fos insotit de P. Groza, caruia i-a poruncit: Sa dispara aceasta biserica! In doi ai sa nu mai aud de aceasta biserica! Sa-l ascultam si pe Patriarhul J. Marina, cuvantand in Catedrala din Caransebes: Spuneam, la Moscova, ca nu avem dreptate. Daca acei pastori mincinosi si tradatori de neam mai cauta sa tie sub amagire oile, ne vom duce noi sa le adunam oile. Va asigur (catre ierarhia ortodoxa rusa – n.n) ca toate angajamentele pe care le-am luat vor fi respectate.

La adunarea de doliu ocazionata de moartea lui Stalin – 1 martie 1953, la Institutul Teologic din Bucuresti, Patriarhul Justinian, fara ascunzisuri, isi recita crezul: Noi, clerul si credinciosii Bisericii Ortodoxe Romane, deplangem pierderea celui care a deschis o noua era in viata omenirii. A fost conducatorul nostru cel mai intelept si cel mai iubit. Gloria marelui Stalin sa ramana pururea intre noi, iar amintirea si pomenirea lui sa fie vesnice. In Telegraful Roman, Sibiu nr. 11 – 12, din 15 martie 1953 asanalele inchinate lui Stalin continua: El a fost prietenul cel mai bun si cel mai drag al poporului roman, amintirea lui e un legamant pentru toti oamenii muncii. Sa fie acesta legamantul multor slujitori, prea multi, totusi, ai Biserici Ortodoxe Romane, care din fata altarului mint, falsificandu-ne istoria, exprimandu-se ca la usa cortului atunci cand este vorba de Biserica Blajului? Era legamantul prin care zecile si sutele de mii de credinciosi greco – catolici, intreaga ierarhie a bisericii lor erau amenintati, schinjuiti in inchisori pentru ca nu voiau sa treaca la religia fratelui mai mare de la Rasarit. La sfarsitul lunii octombrie 1948, toti episcopii Bisericii Romane Unite cu Roma erau arestati.

Decretul 358 din 1 decembrie 1948 incoroneaza stralucita actvitate kaghebisto – comunisto – ortodoxa si, ca urmare, Biserica Greco – Catolica, fauritoarea Scolilor Blajului, de unde a rasarit Soarele tuturor romanilor, este interzisa, bisericile ei fiind facute cadou ortodocsilor, iar bunurile impartite dupa modelul sovietic: una tie – doua mie, ce-i al tau este si-al meu, iar ce-i al meu este numai al meu. Cat despre noi credinciosii greco – catolici trecuti in 1948, cu mare bucurie, si entuziasm, in marea familie ortodoxa (greaca, rusa, bulgara, sarba), noi, dupa 1990, am devenit unguri!!! Conform unor propagandisti ortodocsi de astazi. Ei uita sau nici nu stiu ca doua lucruri nu le putem schimba: Mama si Biserica. Mama noastra este Roma. A voastra?

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »