Numărul sălăjenilor diagnosticaţi cu diabet zaharat este în continuă creştere, a atras atenţia Ligia Marincaş, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj, luni, 14 noiembrie, în cadrul unei mese rotunte organizate cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului. La eveniment au luat parte medicii Dana Zaharia şi Cătălina Groza, specialişti în diabet, nutriţie şi boli metabolice, Dana Cordea, directorul medical al Casei de Asigurări de Sănătate Sălaj, Dorica Dan, preşedinta Asociaţiei Prader Willi România şi Lorena Filip, directorul Crucii Roşii Sălaj.
Potrivit celor mai recente statistici ale DSP Sălaj, în judeţ sufereau de această boală, la finele lunii martie 2016, peste 13.600 de persoane, mai mult de trei sferturi dintre ele fiind insulino-independente.
Formele diabetului
Diabetul de tip 1, numit şi insulino-dependent, diabet juvenil sau auto-imun, este cauzat de o reacţie auto-imună, când sistemul de apărare a organismului îşi atacă propriile celule care produc insulina. Factorii de risc pentru acest tip de diabet nu sunt încă determinaţi. „Cu toate acestea dacă un membru al familiei are diabet de tip 1, creşte riscul ca descendenţii să facă diabet din cauza prezenţei unor factori genetici. Factori de mediu, o înălţime sau greutate crescute, naşterea la o vârstă mai înaintată şi expunerea la o serie de infecţii virale sunt de asemenea cunoscute ca prezentând un risc crescut pentru instalarea diabetului de tip 1”, a explicat Ligia Marincaş.
Diabetul de tip 2 este numit adesea insulino-independent și afectează aproximativ 90 la sută din totalul persoanelor cu diabet. Boala este caracterizată printr-o rezistență crescută la insulină sau de o relativă deficiență în producerea de insulină. Printre factorii de risc ai acestei boli se numără obezitatea, dieta neadecvată sau inactivitatea fizică, vârsta înaintată, rezistenţa la insulină. O altă formă a acestei boli este diabetul gestațional, care poate apărea pe timpul sarcinii. Frecvența de apariție a acestei forme de diabet este în medie de un caz la 25 și poate fi asociat cu complicații în perioadele de înainte sau imediat după naștere.
Simptome noi, boală veche
Simptomele principale ale diabetului pot diferi de la o persoană la alta, comune în majoritatea cazurilor fiind urinarea frecventă, setea excesivă, foame crescută, scăderea în greutate, starea de oboseală. scăderea atenţiei sau a concentrării, dureri stomacale şi stări de vomă, senzaţia de amorţeală, vedere înceţoşată, infecţii frecvente sau vindecarea înceată a rănilor. Totuşi, menţionează diabetologul, în momentul apariţiei simptomatologiei, boala este veche, iar diagnosticul poate fi puţin tardiv. „În aceste condiţii, poate dacă medicii de familie ar reuşi să evalueze periodic pacienţii aflaţi în evidenţa, ne-ar putea ajuta în diagnosticarea precoce a diabetului”, a mai spus dr. Zaharie.
În ceea ce priveşte tratamentul diabetului zaharat tip 2, specialistul susţine că primul pas îl reprezintă dieta şi activitatea fizică, ce presupune minim 30 de minute de mişcare (mers alert, înot, mers cu bicicleta, dans), controlul greutății corporale: scăderea greutății îmbunătățește rezistența la insulină, controlul glucozei în sînge și nivelul grăsimilor (lipidelor) din sânge și reduce nivelul tensiunii sanguine. Este foarte important de atinge și păstra o greutate corporală optimă, evitarea mâncărurilor cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi saturate, limitarea consumului de băuturi alcoolice, renunțarea la fumat. „Din nefericire, sunt din ce în ce mai puţin respectate regulile unei alimentaţii sănătoase. Doar dacă optimizarea stilului de viaţă nu asigură controlul metabolic corespunzător, se iniţiază tratament medicamentos”, subliniază medicul.
Potrivit spuselor sale, în lipsa unui control, diabetul zaharat poate determina apariţia de complicaţii, printre care bolile cardiovasculare, cele ale rinichilor sau ale nervilor periferici, afecţiuni oftalmologice.
