Schimbările meteo bruște: cum ne este afectat organismul

Conceptul de meteoropatie nu este unul nou. Acest termen, folosit pentru a defini afecţiunile care se activează sau se acutizează atunci când au loc schimbări bruşte de vreme, a fost explicat de marele Hipocrate, care  ştia totul despre acest subiect în urmă cu 2.400 de ani. Multe relaţii cauză – efect între timp şi afecţiuni au fost intuite în secolul IV î.h. de grecul Hipocrate, cel care este considerat părintele medicinei moderne. El susţinea că toate maladiile sunt cauzate de două categorii de factori: din prima categorie fac parte mediul, clima, apa şi solul, iar din a doua – condiţiile de trai, muncă, alimentaţia şi vârstă. Prin urmare, mediul şi clima sunt doi factori de o importanţă decisivă pentru stările pe care le avem, durerile sau disconfortul resimţite cu precădere atunci când se adună norii deasupra noastră sau simţim că ne sufocăm ori ne “lipim” din cauza umezelii şi a căldurii.

Presiunea atmosferică scăzută

În fiecare moment,  miliarde de molecule de aer se lovesc de noi şi apasă pe corpul nostru. Presiunea atmosferică arată ca o cămaşă invizibilă sau ca o pălărie grea deasupra capului nostru. De la o zi la alta, uneori chiar şi de la o oră la alta, acest factor climateric poate suferi variaţii resimţite de organismul uman, în special de către cei care suferă de anumite afecţiuni. Atunci când coboară (eveniment care pentru meteorologi este sinonim cu tunete, fulgere şi trăsnete), reacţia cea mai întâlnită la meteosensitivi (persoanele sensibile la schimbările meteo) este o mai mare sensibilitate la durere.Chiar şi atacurile de astm pot apărea mai des atunci când presiunea este în scădere. Ne dor oasele, umerii, simţim uneori cum capul ne este parcă strâns într-o centură strâmtă, me dor încheieturile sau mijlocul. Reumatismul şi durerile musculare sunt cele care lovesc cel mai dur atunci când barometrul este în scădere. Iată motivul pentru care reumaticii simt, în general, cu 12 -24 de ore înainte cu predicţiile, ştiind de multe ori cu exactitate că urmează o zi sau o noapte ploiasă. Schimbarea timpului este mereu asociată cu acutizarea durerilor, atunci când această schimbare are loc fie la scăderea presiunii, fie la o creştere a umidităţii din atmosferă. Aparitia de edeme , cefaleea (durerea de cap) şi atralgiile (dureri la nivelul articulatiilor), sunt alte neplăceri care vin odată cu apariţia norilor şi cu scăderea (mai ales cea bruscă) a presiunii atmosferice.

Umiditatea completează efectele presiunii scăzute

Este deja clasică legătura dintre creşterea durererilor reumatice la schimbarea umidităţii şi a presiunii atmosferice. Însă, de curând, s-a ajuns la concluzia că umiditatea ridicată şi presiunea joasă produc şi o acumulare excesivă de apă în articulaţii, ceea ce duce la umflarea încheieturilor care, mai apoi, stimulează şi întinde fibrele nervoase.

În plus, umiditatea are şi un efect direct pe piele. Chiar dacă nu-ţi dai seama, pelicula subţire de apă care îţi înconjoară corpul tinde să se dilateze atunci când creşte cantitatea de vapori de apă din atmosferă, la fel cum, la aer uscat, se contractă. Ceea ce explică de ce schimbările de umiditate provoacă, în general, durere cu senzaţia tipică de piele uscată. Dar există şi suferinţe mai grave atunci când scade temperatura, pentru că se reduce elasticitatea articulaţiilor, în timp ce se intensifică spasmul muscular şi sensibilitatea la durere a fibrelor nervoase. Prin urmare, vulnerabilitatea la durere creşte atunci când presiunea şi temperatura scad, iar umiditatea creşte.

Persoanele cu boli endocrine suferă cel mai mult de pe urma alternanţelor mari de tempera-tură, spun specialiştii. Şi asta pentru că schimbările rapide de temperatură afectează insuficienţa cortico-suprarenală, cauzând crize acute, cu hipotensiune, stare de astenie şi tulburări digestive. De asemenea, bolnavii de hipertiroidie, la căldură mare, sunt predispuşi la hipertensiune arterială. Bolnavii cu hipertensiune care nu-şi respectă tratamentul pot suferi accidente vasculare cerebrale. Oaltă categorie afectată de caniculă este cea a persoanelor care fac crize de tetanie (crize de contracturi musculare) şi spasmofilie, prin modificarea ritmului respirator, pierderi de calciu, spasme şi tulburări neuropsihice, până la crize de panică. La toate acestea se mai poate adăuga şi hipoglicemia, care nu face altceva decât să agraveze starea pacientului. Hipotalamusul este un mic “centru de commandă” al creierului, a cărui greutate nu depăşeşte patru grame.

Importanţa lui pentru întreg organismul este uriaşă. Mai precis, în afară de faptul că reglează funcţii precum comportamentul sexual şi senzaţia de foame, hipotalamusul reglează şi temperatura corpului, un factor care atunci când este dat peste cap, ne este pusă în pericol viaţa.  Acest gen de termostat intern menţine temperatura constantă la 36,5 grade. Dacă apare o oscilaţie termică externă, acesta răspunde cu o creştere sau coborâre a acumulării de căldură din organism: prin intermediul transpiraţiei sau acţionând asupra arterelor care aduc sângele spre piele. Astfel, vasodilataţia facilitează dispensarea căldurii, în timp ce vasoconstricţia o menţine pe cea a corpului. Cifrele statistice arată că, în Europa, o persoană din trei e meteropată.

Perioadele de risc sunt cele în care meteoropatia se manifestă  sunt schimbarea anotimpurilor şi variaţiile bruşte de temperatură. Persoanele cu factor mare de risc sunt bătrânii,  – în special cei care suferă de hipertensiune arterială, artroze, spondiloze, rheumatism, gută, afecţiuni cardiace, boli endocrine, şi, nu în ultimul rand, copiii şi femeile. Remediile se găsesc în antioxidanţi şi în acei integratori alimentari care măresc puterea de apărare a organismului. Nu se apelează la medicamente decât la recomandarea medicului.

Oscilaţiile de temperatură aduc oscilaţii ale tensiunii pentru pacienţii cardiaci

Persoanele hipertensive se vor confrunta cu oscilaţii mai dese ale tensiunii arteriale, dar şi ale pulsului, ceea ce implicit va duce la agravarea tahicardiei. În cazurile în care vremea se răceşte brusc, acest lucru poate duce la  creşterea indicelui tensiunii, în special dimineaţa dar şi la mărirea frecvenţei crizelor anginoase, pentru cei care s-au confruntat cu angina pectorală şi infarct miocardic. Mai mult decât atât, aceştia sunt expuşi  şi apariţiei unui atac de cord, iar pentru fumători trebuie să se acorde în această perioadă  o atenţie sporită, şi ei fiind supuşi unui factor de risc. Vremea schimbătoare poate fi un pericol şi pentru cei depresivi. Instabilitatea atmosferică  poate aduce la rândul ei un dezechilibru psihic pentru persoanele meteosensibile, care vor avea stări emoţionale oscilante, iar în încercarea de a se adapta acestor noi condiţii,  se pot confrunta cu stări de indispoziţie şi depresie. În plus, aceştia pot întâmpina probleme de concentrare şi insomnii, întrucât în aceste perioade organismul lor va trece printr-o adevărată provocare în a-şi menţine ritmul de odihnă, capacitatea de concentrare şi se pot simţi chiar slăbiţi, ameţiţi sau irascibili.

Pacienţii cu alergii, atenţie sporită!

Așa cum se știe, primăvara este anotimpul alergiilor. Persoanele sensibile pe acest segment trebuie să manifeste o atenție sporităOscilațiile de temperatură, mai ales cele bruşte, afectează organismul din foarte multe puncte de vedere: corpul îşi pierde ritmul de odihnă, creşte starea de oboseală şi cel afectat se confruntă cu scăderea imunităţii. Toate acestea cumulate constituie un factor de risc ce va duce la agravarea alergiilor şi la creşterea sensibilităţii în faţa atacurilor bacteriilor şi virusurilor. Pericolul principal al schimbărilor bruşte ale vremii este faptul că produce dezechilibre ale sistemului imunitar, ceea ce mai departe declanşează o serie de afecţiuni cornice în lanţ. Foarte mulți sunt tentați să urmeze, prin propria decizie, o medicație, de sinteză sau naturistă, pentru creșterea imunității, un lucru total greșit în absența unui consult medical și a unor prescripții din partea medicului.

Ceea ce trebuie înţeles este faptul că de multe ori aceste „crize” instantanee nu pot fi controlate atunci când au loc schimbări atmosferice bruşte. Urmarea cu stricteţe a tratamentelor prescrise de medic, evitarea automedicaţiei, odihna şi evitarea ieşirilor sau activităţilor care presupun efort în perioadele respective, un aport de minerale din fructe şi legume ori alimente cu un potenţial mineralier ridicat, hidratarea corespunzătoare dar mai ales un tonus psihic ridicat, ne pot ajuta să depăşim aceste perioade care pot dura câteva ore sau, uneori, mai multe zile.

Alte articole

Leave a Comment