Faţa nevăzută a ştrandului: boli de piele, afecţiuni inflamatorii şi leziuni cu care ne putem alege după o zi la plajă

Piscinele, ştrandurile dar şi bazinele cu ape terapeutice, atât de mult frecventate pe perioada verii, reprezintă factori cu risc crescut de contactare a unor bacterii şi germeni ce pot cauza boli dermatologice, deloc puţine la număr, boli de piele care ne pot da mari bătăi de cap şi care, prin modul în care se dezvoltă, ne pot afecta starea de sănătate multă vreme, uneori chiar ani. Aceste locuri devin o sursă tot mai frecventă de îmbolnăvire cu atât mai mult cât în sezonul estival aceste locuri de agrement sunt suprapopulate. Totodată, bolile cu care ne putem alege după o zi petrecută la ştrand sau la piscină nu sunt doar de natură dermatologică.

O afecţiune care apare frecvent este Tinea pedis, care nu este altceva decât ”ciuperca piciorului”, sau piciorul de atlet, o ciupercă despre care se spune că persistă, în unele cazuri, pentru toată viaţa, având episoade de dispariţie prin faptul că răspunde la tratament dar şi un risc de recidivă sau remanenţă.

Această afecţiune a pielii este întâlnită frecvent la sportivi şi favorizată de umiditate (transpiraţia piciorului, încălţăminte impermeabilă). Boala poate fi recunoscută prin: descuamare, maceraţie, mâncărimi şi fisuri la nivelul picioarelor, în special între degetele de la picioare toate associate cu un miros urât, în ciuda unei igiene corespunzătoare. Contactul cu ciuperca se face cel mai adesea prin mersul desculţ pe sol contaminat iar marginea bazinelor, mai puţin apa din bazin în sine, reprezintă sursa cea mai sigură de contractare a unor astfel de germeni care cad de pe picioarele bolnave şi se lipesc prin simplul contact, de piciorul sănătos.

Altă afecţiune întâlnită este Tinea unguium, ciuperca cantonată la nivelul unghiilor, care, de obicei, se produce prin mers desculţ. Boala se manifestă prin unghii îngroşate, modificate la culoare şi friabile iar infecţia poate avansa, cu consecinţe extreme de grave la nivelul unghiei şi degetelor picioarelor.

De asemenea, în sezonul cald, sunt întâlnite piodermitele – infecţii bacteriene ale tegumentelor, întâlnite frecvent sub formă de foliculite (inflamaţii ale pielii la nivelul firelor de păr, dureroase şi foarte deranjante). Aceste pustule mici, localizate în zonele păroase (scalp, torace, membre) ne pot da mari bătăi de cap mai ales dacă tegumentul este în contact cu mâinile murdare ori apă care conţine germeni, materii fecale, urină etc. sau impetigo – o infecţie strepto-stafilococică  contagioasă, caracteristică celor mici, manifestată prin leziuni buloase care se sparg şi dau naştere unor cruste galbene aderente, localizate în special la nivelul feţei. Contaminarea se produce prin contact interuman, activarea unor focare proprii în condiţii de căldură şi umiditate crescută sau în urma nerespectării unor reguli de igienă, de aici şi numărul mare de cazuri la copii.

O bacterie frecvent întâlnită în mediile cu apă caldă (jacuzzi, spa-uri, piscine) este Pseudomonas aeruginosa, care produce cel mai des otite externe care pot da complicaţii serioase la nivelul aparatului auditiv, dar şi foliculite. Aceste afecţiuni dermatologice apar și pe pielea sănătoasă, dar au o incidenţă mai mare la cei care prezintă o poartă de intrare de tipul rănilor sau zgârieturilor.

Specialiștii susțin că apa caldă determină o suprasaturare a epidermului, dilatarea porilor de la nivelul pielii facilitând astfel invazia microbiană. Iubitorii înotului prezintă un risc de a contracta veruci (negi) plantare din cauza maceraţiei de la nivelul tălpilor în urma contactului prelungit cu apa. ”Granulomul de piscină” este o afecţiune produsă de Mycobacterium marinum, care se manifestă printr-o leziune mică, roşie, care în timp creşte în dimensiuni şi se cronicizează.

Molluscum contagiosum, o afecţiune virală produsă de Poxvirus, este contractată mai ales de persoanele care frecventează locuri aglomerate cum sunt ștrandurile. Aceasta se manifestă prin leziuni de culoarea pielii sau roz-roşietice care se extind pe piele. De menţionat şi iritaţia pielii produsă de clorul din apă (uneori, pentru o dezinfecţie mai bună, se utilizează cantităţi prea mari de clor, care produc înroşirea pielii şi ochilor, mâncărimi, uscăciune, eczemă etc.).

Una dintre cele mai frecvente boli de piele ale sezonului cald este pitiriazisul versicolor, o afecţiune produsă de un parazit obişnuit al pielii, Malassesia Furfur, care în anumite condiţii (transpiraţie, modificări al ph-ului, contact interuman) determină leziuni la nivelul pielii, în special pe spate şi braţe, manifestate prin pete albe şi/ sau maronii, roşii, însoţite uneori de scuame fine. Petele nu produc mâncărimi, dar în lipsa unui tratament se extind şi devin inestetice. Această boală este una dintre cele mai greu de vindecat persistând de multe ori ani la rand sau chiar pe parcursul întregii vieţi pe pielea bolnavului.

Soarele, prieten şi duşman

Nu în ultimul rând, trebuie ţinut cont de leziunile pielii dar şi de cea mai gravă boală care ne poate afecta pielea  – cancerul de piele – prin expunerea fără creme de protecţie cu factor ridicat şi, mai ales, evitarea expunerii la soare între orele 10 – 17. În caz de expunere prelungită sau fotosensibilitate, pe zonele afectate de arsura solară, apar băşici, care lasă răni pe piele, însoţite de febră, frison, dureri de cap, ameţeală, fotofobie şi hipotensiune arterială. Uneori, folosirea unui parfum sau a unor produse de machiaj (un obicei extreme de dăunător pielii) urmată de expunerea la soare poate determina reacţii brutale fotoalergice (eczeme fotoalergice), manifestate prin înroşirea pielii, eventual umflarea pielii la acel nivel şi veziculaţie însoţită de senzaţia puternică de mâncărimi. Nu trebuie uitat faptul că expunerea îndelungată la soare îmbătrâneşte premature şi iremediabil tenul, de aceea, folosirea unor creme, loţiuni şi uleiuri cu factor de protecţie adecvat, a ochelarilor de soare cu filtru UV şi evitarea expunerii îndelungate ori la orele amiezii, ne pot feri de complicaţii care adesea se pot transforma în afecţiuni cu grad de gravitate ridicat.

Medicii le recomandă celor care frecventează ştrandurile sau piscinele, ca atât înainte d e intrarea în bazin cât şi după ce fac baie, să se spele pe ochi cu apă rece şi săpun sau o loţiune pe bază de săpun de curăţat faţa şi să poarte şlapii proprii atunci când ies din apă, pentru a nu contacta germenii care produc aceste dermatoze infecţioase. Pentru a preveni inflamaţiile urechii, doctorii recomandă ca atunci când mergem la ştranduri sau piscine să  folosim dopuri de urechi. Duşul, cu gel de duş sau săpun şi nu doar cu apă, este absolut obligatoriu înainte de a intra în bazin şi după ce ieşim din apă. Dacă nu avem posibilitatea să facem duş este necesar să ne spălăm bine pe mâini, pe faţă şi pe picioare, cu săpun, insistând pe zona picioarelor (laba piciorului aşa cum este denumirea populară), a tălpilor, între degetele de la picioare. Există, totodată, creme farmaceutice şi spray-uri care asigură o oarecare barieră la nivelul tegumentelor astfel încât contactul cu germenii sau bacteriile să fie îngreunat sau chiar oprit.

Alte articole

One Thought to “Faţa nevăzută a ştrandului: boli de piele, afecţiuni inflamatorii şi leziuni cu care ne putem alege după o zi la plajă”

  1. Xy

    Depinde de organism, de vârstă, sistemul imunitar, dar e ceva firesc să primeşti anumite boli din bazine. De ce? Pentru că imaginaţi-vă într-o zi cate persoane trec prin acel bazin, care:recent se întorc de la toaletă, scuipă, curge nasul, copii mici care nu au control, persoane cu boli de piele, etc. Din păcate majoritatea ştrandurilor şi băilor termale nu au sistem de filtrare continuă a apei din bazin, doar se schimbă apa la două zile max.

Scrie un comentariu