Din cămara cu păcăleli: Salamul de Sibiu sau cum sunteți furați fără jenă

Florin Negoiţă 16 mai 2017 1
Din cămara cu păcăleli: Salamul de Sibiu sau cum sunteți furați fără jenă

Nu se mai miră niciun consumator atunci când constată, personal sau prin exemplele prezentate de alții, că a fost păcălit de producătorii care își vând produsele în marile magazine. Este o practică tot mai des întâlnită: realizarea de profit, cu complicitatea acestor supermarketuri care dovedesc o totală lipsă de respect față de clienți, aceea de a așeza pe rafturi același produs (deci nu asemănător ci  identic!) dar cu ambalaj și, evident, diferențe de preț amețitoare.

Unul dintre cazurile frecvente este cel al unui produs care a făcut istorie în țară și peste hotare  este cel al Salamului de Sibiu, un produs apreciat de consumatori pentru gustul său deosebit dar și pentru faptul că, atunci când este fabricat cu simț de răspundere, ingredientele de calitate îl distanțează de celelalte produse din aceeași gamă alimentară. Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat prețul la 12 mărci de salam de Sibiu (Pikok, Bun şi Convenabil, Reinert, Salsi Sinaia, Gusturi Româneşti, Carrefour, Agricola, Auchan, Cora, Billa, Aldis şi CrisTim). Salamul de Sibiu comercializat sub cele 12 mărci este fabricat de Cris-Tim, Salbac SA (Gusturi Româneşti, Pikok, Agricola), H&E Reinert SRL (Cora, Billa, Auchan, Carrefour, Bun şi convenabil, Reinert), SC Angst SRL (Salsi Sinaia – Salam de Sibiu). Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.

Prețurile la Salamul de Sibiu feliat și ambalat în vid la 100 grame, fabricat de procesatorii de carne din Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu diferă, așa cum diferă atât gustul cât și calitatea produsului. Cel mai ieftin salam de Sibiu este produs de Hanul Boieresc (Penny) și costă 4,15 lei suta de grame, iar cel mai scump este cel produs de Angst și Agricola, cu prețuri de peste 7 lei suta de grame (72-75 lei kg).

Piaţa este compusă şi din grupe mici de consumatori, orientate spre anumite cerinţe speciale; în piaţă există deci anumite „nişe”, pe care se concentreaz producătorii. Unii consumatori nu concep să cumpere decât anumite mărci, alţii – doar la preţuri maxime, indifferent ce, pe principiul “e scump deci e cel mai bun”. Un principiu, evident, fără nicio legătură realitatea.

Nu vă lăsați furați!

 Pornind de la aceste fapte dovedite științific, producătorul Reinert ne oferă, de ca și când noi am fi chiar cu toții proști, două “sortimente” de salam de Sibiu: la 5,99 lei suta de grame, şi la 7,59 lei același gramaj. Care este diferenţa între cele două, dacă preţurile sunt diferite? APC a analizat în laborator cele două produse din ambalaje diferite iar concluzia este cea pe care o bănuiți. este vorba despre unul și același produs. Unul la 50 de lei kilogramul, celălalt la peste 70 de lei kilogramul. 20 de lei diferența, o nimica toată. Singura explicaţie este nişa de piaţă: pentru tabăra celor exigenţi, Reinert oferă salamul feliat, iar salamul “Bun şi convenabil”, pentru ceilalţi. Comercializarea aceluiași sortiment de Salam de Sibiu care aparțin aceluiași producător, sub două mărci (Bun și convenabil, Reinert), având aceeași compoziție, aceeași declarație nutrițională, dar preț diferit, fără a se oferi vreo justificare în acest sens (oricum, evident că nu există nici măcar o explicație plauzibilă), este de natură a induce consumatorii în eroare, aceștia crezând că au de a face cu două produse diferite calitativ.

Prin urmare, această practică poate fi considerată a fi una înșelătoare în raport cu definiția din art. 6, alin. 1, lit. d) – O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: d) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului;

„Din păcate, tot mai mulți consumatori folosesc prețul ca unic criteriu de alegere a produselor alimentare, fără a-și pune întrebări legate de structura costurilor care au dus la formarea acelui preț. În România, calitatea produselor alimentare este stabilită de către marile rețele comerciale, nicidecum de consumatori, așa cum ar fi firesc într-o economie de piață. După 27 de ani de democraţie nu au avut loc schimbări importante în privinţa respectării drepturilor consumatorilor de către operatorii economici. Cei care fac afaceri în România nu au înţeles cât de important este consumatorul pentru business-ul lor.

Majoritatea afacerilor din România nu au ca element central consumatorul, ci realizarea cu orice preţ, în orice condiţii şi într-un interval de timp cât mai scurt a unor profituri uriaşe. La această stare de fapt a contribuit şi statul român, care prin instituţiile sale nu a întreprins suficiente măsuri atât în plan legislativ, cât şi din punct de vedere al supravegherii pieței, ca să protejeze drepturile și interesele consumatorilor români.” declară conf. univ. dr. Costel Stanciu – președinte APC.

 

 

 

Comentarii

comments

Un Comentariu »

Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe magazinsalajean.ro acele mesaje/comentarii/opinii licentioase (injurii, cuvinte obscene si atacul la persoana).

  1. Anonim 17 mai 2017 at 08:59 - Reply

    si de ce nu sunt amendati cu 5-10% din cifra de afaceri pe ultimi1-3-5 ani pentru insalaciune, reclama mincisonasa, etc?
    de ce nu ne aliniem cu sanctiunile la nivelul UE si sa aplicam aceleasi politici si la noi ?
    dar nu, la noi PSd are grije ca jotul sa fie aparat de lege, sa fie protejat de consumator

Lasa un Raspuns »