Diferenţele de temperatură şi presiune atmosferică aduc mari neplăceri celor “meteodependenţi”

Hipertensiune, palpitații, dureri articulare, migrene și depresii– iată ce ne pot aduce schimbările bruște de vreme

Diferențele foarte mari de temperaturi de la o zi la alta, aşa cum se întâmplă în aceste zile, dar şi umiditatea excesivă, presiunea atmosferică și schimbările ce intervin în câmpul magnetic din aceste cauze sau altele, complementare, ne aduc mari neplăceri. În cazul celor meteosensibili, situația este și mai gravă, având în vedere faptul că nu mai discutăm de un simplu disconfort, ci de stări de slăbiciune, stări de rău fizic sau psihic, iar în unele cazuri de situații care se pot transforma în urgențe.  Persoanele meteosensibile devin depresive, au dureri de cap, ameţesc, sunt agitate şi nervoase, nu se pot concentra, sunt complet dezinteresate de ceea ce se întâmplă în jurul lor, sunt chinuite de dureri de oase, dar şi de insomnie. Toate aceste neplăceri dispar odată ce vremea se stabilizează însă își pot prelungi efectele în unele cazuri dacă persoana nu reușește, mai ales psihic, să iasă din aceste căderi.

Când afară este foarte frig ori excesiv de cald, dar mai ales în perioadele în care diferenţele de temperatură sunt foarte mari în interval de doar câteva ore, bolile latente de care suferă unii oameni se pot acutiza. La persoanele tinere şi sănătoase, impactul schimbărilor meteorologice bruşte poate trece, de cele mai multe ori, neobservat. Dependenţa de vreme, anticipările meteo, durerile reumatice care îi necăjesc pe meteosensibil nu sunt simptome ale unei boli, ci o stare care trece, se normalizează odată ce organismul se adaptează noilor condiţii. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocările, ameţelile, starea de slăbiciune, irascibilitatea sau transpiraţiile excesive. Creşte tensiunea arterială, apar palpitaţii,  senzaţia de sufocare şi de greutate din piept. Din pricina aerului rece şi umed, durerile reumatice şi de articulaţii devin adesea de nesuportat.

Diferență de până 20 de grade în interval de câteva zile

 Dacă la începutul săptămânii,  la orele amiezii, la Zalău, se înregistrau 36 de grade, meteorologii anunţă pentru acest weekend temperaturi maxime de 22 – 23 de grade, cu minime care pot coborî până spre 12 grade, pe timpul nopţii. Acest lucru reprezintă o adevărată pacoste pentru un organism meteodependent, chiar dacă perspectiva unor zile şi nopţi mai răcoroase ne surâde tuturor.

Specialiştii spun că schimbările atmosferice au influenţă şi asupra echilibrului psihic al meteodependenţilor. În situațiile de genul celor cu care ne confruntăm și acum, în care temperatura scade cu până la 20 de grade în interval de doar câteva zile, lucrurile se înrăutățesc în ritm amețitor. Faptul că ieri am avut parte de soare, căldură și o stabilitate atmosferică indiscutabilă iar după 24 de ore ne confruntăm cu o adevărată vreme de iarnă reprezintă o adevărată catastrofă pentru meteosensibili  și chiar pentru cei fără probleme de acest gen. Palpitații, dureri articulare acute, crize de gută, de sciatică, stări de deprimare, amețeli, stări de sufocare, transpirații excesive ori stări de tremor, migrene, stare de vomă, dureri de cap, de member, de spate, paloare și multe altele reprezintă doar câteva din problemele pe care un meteosensibil le întâmpină atunci când vremea se schimbă brusc.

În astfel de situaţii, cel mai indicat este să-ţi păstrezi calmul, să înveţi să te cunoşti, spionându-ţi atât fizicul, cât şi psihicul şi, mai ales, să te informezi. Un ceai calmant, un duş cald, urmat de un masaj, parţial sau total, o lectură uşoară şi plăcută pot fi cele mai puternice leacuri. Ceaiul de sunătoare este cea mai potrivită băutură, cu excepția cazurilor în care medicul nu recomandă consumul acestei plante. Studiile arată că dintre plantele medicinale, tratamentul cu sunătoare este cel mai indicat în asemenea perioade. Persoanele care suferă din cauza vremii pot apela cu încredere la sunătoare, deoarece planta are ca efect un tonus psihic pozitiv, vioiciune şi optimism. Infuzia de sunătoare, o cană de apă clocotită peste o linguriţă de plantă uscată şi mărunţită are efecte calmante. Sunt indicate alimentele, în special legumele și fructele cu un conținut bogat în magneziu, potasiu și seleniu, vitamina B6 și vitamina C. Alcoolul și excitantele reprezintă cea mai proastă alegere în astfel de situații, agravând în mod catastrofal aceste stări. Izolarea, statul excesiv în casă sau în pat agravează aceste stări. Medicii ne sfătuiesc să ieșim afară, să respirăm profound, să facem plimbări pe jos au cu bicicleta, chiar dacă plouă, bate vântul ori este mai frig.

Risc crescut de infarct la persoanele cu probleme cardiace

Specialiştii deosebesc în prezent patru tipuri de meteosensibilitate: meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbările bruşte. Ei se acomodează uşor cu orice fluctuaţii. La meteodependenţi, influenţele atmosferice se repercutează direct asupra echilibrului psihic şi a stării de sănătate. Ei reacţionează cu irascibilitate, dureri de cap, indispoziţii şi tendinţe depresive.

Anticipativii presimt modificarea vremii chiar şi cu 48 de ore în avans, de pildă sub forma durerilor apărute într-o cicatrice lăsată de o lovitură din trecut sau o intervenție chirurgicală. Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul, artrita sau dereglările sistemului neurovegetativ. O treime din locuitorii Europei nu își fac probleme din cauza schimbărilor de vreme: organismul sănătos se descurcă bine cu variaţiile climaterice şi suportă fără probleme diferenţele mari de temperatură. O altă treime sunt afectaţi uşor, adică se simt puţin mai obosiţi sau apatici, iar ultima treime au probleme de sănătate importante. Doar în cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbările de vreme. La loc de frunte între factorii meteo-negativi se află presiunea atmosferică.

Un studiu efectuat în Franţa arată că atunci când temperatura zilei scădea cu 10 grade, numărul cazurilor de stop cardio-respirator creştea cu până la 15 procente, iar când presiunea atmosferică se modifica cu 10 milibari, rata infarctului creştea cu până la 12 la sută. În mod evident, odată cu vremea, se modifică şi tensiunea arterială a pacienţilor. Iar acest fapt demonstrează că vremea influenţează starea de sănătate. Unii cercetători presupun că instabilitatea presiunii atmosferice dereglează cantitatea de lichid şi organul de echilibru existent în urechea internă, influenţând astfel tensiunea arterială şi coagularea sângelui.

Alţii suspectează electricitatea atmosferică: s-ar părea că, mai ales pe furtună, ionii invizibili „răpăie” pe creierul nostru, afectând producerea serotoninei. În acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul şi digestia. Fulgere, căldură, ploaie, lapoviță, umezeală şi soare – vremea, că este frumoasă sau că e urâtă, are un efect profund asupra vieții noastre. Ne influenţează organismul, voinţa şi emoţiile. În numeroase cazuri, legătura este clară şi în mod cert biologică. Alteori, felul în care vremea acţionează asupra noastră este obscur, dar impresionant prin modurile în care se manifestă și prin consecințe.

 

 

Alte articole

Scrie un comentariu