CASETA DE SĂNĂTATE: Tuberculoza pulmonară – cum se transmite, ce simptome are şi cum ne protejăm

Cotidianul “Magazin Sălăjean” şi Direcţia de Sănătate Publică Sălaj oferă cititorilor o nouă rubrică permanentă – “Caseta de sănătate”, în care cei interesaţi vor putea afla informaţii, statistici, sfaturi pe probleme de sănătate.

Una dintre bolile prevenibile prin vaccinare este tuberculoza pulmonară (TBC). Este provocată de bacilul Koch, care se transmite de la o persoană la alta prin particule microscopice, asa-numiţii „nuclei de picătură”. Aceştia se pot produce când bolnavii de tuberculoză pulmonară tuşesc, strănută sau vorbesc. Dimensiunile lor sunt atât de mici încat curentul de aer prezent în mod normal în spaţiul oricărei încăperi îi menţine suspendaţi în aer timp îndelungat. Nucleii de picătură sunt suficient de mici pentru ca cei doi-trei bacili conţinuţi să ajungă în alveolele pulmonare, unde se pot multiplica.
Trasmiterea TBC-ului este determinată de patru factori:
• numărul de bacili ajunşi in aer;
• concentraţia acestora în aer, care depinde de volumul încăperii şi de ventilaţia ei;
• durata expunerii unei persoane sănătoase care respiră aerul contaminat;
• starea imunitară a persoanei expuse (persoanele infectate cu HIV, alcoolicii, cei care suferă de boli renale, diabet zaharat ori neoplasme şi consumatorii de droguri au un risc mult mai mare de a se îmbolnăvi de tuberculoză)
Răspandirea tuberculozei este legată şi de condiţiile economice şi sociale. Cu cât acestea sunt mai precare, bolnavii sunt diagnosticaţi şi trataţi târziu, incorect sau deloc, după ce au avut timp să contamineze un numar mai mare de persoane; cei expuşi contaminării au şi ei, adesea, probleme legate de subnutriţie sau de alte boli care scad capacitatea de apărare imunitară.
Semnele tuberculozei nu sunt uşor de recunoscut. Condiţiile de igienă, aerisirea corectă a spaţiilor de locuit sau a celor în care mai multe persoane îşi desfăşoară activitatea, buna funcţionare a instalaţiilor de ventilaţie pot contribui la reducerea trasmiterii bolii, prin diminuarea numărului nucleilor de picătură. Cea mai importantă măsură de prevenire este diagnosticarea cât mai precoce a cazurilor de boală existente şi tratarea lor cu chimioterapice antituberculoase eficiente.
În cazul apariţiei unor simptome ce sugerează tuberculoza sau în cazul contactului cu o persoana bolnavă de TBC, este necesară prezentarea la medic. Semnele tuberculozei sunt adesea nespecifice şi pot să nu fie uşor de recunoscut. Principalele manifestari clinice sunt tusea (la început seaca, apoi productivă) şi febra. Pot aparea si alte simptome, cum ar fi pierderea în greutate, transpiraţia nocturnă.
Medicul va stabili diagnosticul exact şi conduita adecvată, pe baza examenului clinic, a investigaţiilor paraclinice (examen microbiologic al sputei, examen radiologic), intradermoreacţiei la tuberculină.
Profilaxia primară a TBC se face prin vaccinare cu bacilul Calmette Guerin (BCG), Mycobacterium bovis viu, atenuat. În România, vaccinul antituberculos este inclus în programul naţional de vaccinuri, fiind administrat obligatoriu tuturor nou-născuţilor cu greutatea la naştere mai mare de 2,5 kg, între vârsta de 2-7 zile şi 2 luni, dacă se poate chiar în maternitate. Administrarea se face în doză unică, intradermic, în regiune deltoidiană (zona umărului). BCG-ul permite obţinerea unei imunităţi durabile faţă de tuberculoză
În clasa a VIII-a (la vârsta de 13-14 ani) se poate administra o noua doză de vaccin BCG, dacă rezultatul testarii IDR la tuberculina este negativ (sub 9 mm). Vaccinul nu provoacă decât uşoare reacţii locale (mică pustulă cicatriceală). Acestea evoluează în mod excepţional într-o ulceraţie sau cu diseminarea leziunii. Bolile de piele şi stările de imunodepresie constituie contraindicaţii ale acestei vaccinări.
Rezultatele în timp ca urmare a vaccinării TBC se reflectă în indicatorii de morbiditate. Astfel, dacă în 1970, în ţara noastră erau înregistrate 27.883 de cazuri noi, în 2016, numărul pacienţilor intraţi în evidenţe a fost de 10.738. În judeţul Sălaj, în 2017 au fost diagnosticaţi cu această boală 87 de persoane (mai mult de jumătate în mediul rural), iar în primele şase luni ale anului în curs, 45 de persoane (două treimi, în mediul rural).

Leave a Comment