Tot efortul meu, ca ministru, a fost sa repar ceea ce a stricat PSD

Magazin Salajean 25 august 2011 0

Tot efortul meu, ca ministru, a fost sa repar ceea ce a stricat PSD

– interviu cu Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului –

Reporter: In judetul Salaj, au fost terminate ieri doua lucrari de amploare realizate cu bani de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, o sala de sport, reabilitandu-se totodata si asezamantul cultural din Simleu Silvaniei.

Elena Udrea: Intr-adevar, ieri au fost receptionate lucrarile la cele doua obiective, deosebit de importante pentru comunitatile din localitatile respective. Sala de sport din Valcau de Jos este o investitie care se ridica la aproape 3,7 milioane de lei. Este o investitie foarte utila deoarece elevii care invata aici au de acum inainte un spatiu in care pot practica sportul, la fel si ceilalti locuitori, deoarece in sala se pot organiza competitii intre localitati. Sala este dotata cu un teren de handbal complet echipat si cu o tribuna de 150 de locuri pentru spectatori. Trebuie sa spun ca aceasta este a 21-a sala de sport care a fost finalizata si care va fi data in folosinta de la inceputul programului si pana in prezent in judetul dumneavoastra. In ceea ce priveste al doilea obiectiv receptionat, si anume reabilitarea asezamantului cultural din Simleu Silvaniei, acesta reprezinta o investitie de peste 1,52 de milioane de lei. A fost o lucrare complexa in conditiile in care asezamantul are trei corpuri de cladire, dintre care cel mai vechi are 80 de ani. Cladirea arata acum cu adevarat modern si va putea gazdui activitati culturale de care sa se poata bucura si tinerii si cei in varsta. In curand, asezamantul cultural va fi dotat si cu aparatura tehnica necesara, boxe, microfoane si toate celelalte, in momentul de fata fiind in derulare procedura de achizitie publica pentru aceste dotari. Personal, ma bucur ca am putut sa realizam aceste investitii si ca le-am oferit elevilor, din Valcau de Jos si nu numai, un spatiu modern in care pot practica activitati sportive, iar locuitorilor din Simleu Silvaniei o sala destinata activitatilor culturale si artistice.

Rep.: Care sunt cele mai importante investitii facute de ministerul condus de dumneavoastra in judetul Salaj?

E. U.: Cele mai importante investitii pentru oameni sunt cele care se desfasoara in localitatea lor si de care se pot bucura direct, de aceea, pentru noi, toate investitiile sunt importante. Pentru ca vorbeam adineauri despre sali de sport, in Salaj, avem, in prezent, in constructie alte trei sali de sport, la Maeriste, Marca si Simleu Silvaniei, iar, in afara de cea receptionata ieri, anul acesta am mai dat in folosinta inca o sala de sport, la Chiesd. In plus, prin programul Locuinte ANL pentru tineri destinate inchirierii am dat in folosinta, in anul 2009, 114 apartamente, iar anul trecut 74 de apartamente. In prezent, mai avem in executie alte 68 de apartamente in care tinerii se vor putea muta. Prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, PNDI, demaram construirea a 16 crese si gradinite, investitie in valoare de aproape 19 milioane de lei.

Vor fi construite crese si gradinite in Ip, Crasna, Hereclean, Boghis, bineinteles in Zalau, in Cehu Silvaniei, Horoatu Crasnei, ca sa dau doar cateva exemple. Tot prin PNDI, demaram si reabilitarea a aproape 208 kilometri de drumuri comunale si judetene. Asta doar vorbind despre investitii de la bugetul de stat. Din fonduri europene, derulate prin Programul Operational Regional, POR, cum este el mai degraba cunoscut, am contractat, in judetul Salaj, 28 de proiecte, in valoare totala de peste 314 milioane de lei, si urmeaza sa mai contractam alte 11 proiecte, in valoare totala de peste 38 de milioane de lei. Este vorba, printre altele, de renovarea drumurilor Romanasi – Creaca – Jibou – Benesat si Ciucea – Crasna – Varsolt, de modernizarea ambulatoriilor din cadrul spitalelor orasenesti din Simleu Silvaniei si Jibou, de supraetajarea si reabilitarea termica a Scolii Generale Mihai Eminescu din Zalau si de reabilitarea Scolii Generale Gheorghe Lazar, tot din Zalau. Lucrari cu fonduri europene derulate de ministerul nostru au fost facute si la scolile gimnaziale din Horoatu Crasnei si Starciu. De asemenea, mai avem in executie lucrari de restaurare a patrimoniului istoric si cultural al Consiliului Judetean Salaj, respectiv cladirile Centrului Militar Judetean, a Muzeului Judetean de Istorie din Zalau, Galeriile de Arta Ioan Sima si multe alte lucrari.

Rep.: Care este stadiul absorbtiei fondurilor europene derulate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru judetul Salaj?

E. U.: Salajul nu sta rau la acest capitol, dar, bineinteles, este loc si de mai bine. In total, judetul dumneavoastra a depus la noi la minister 113 proiecte. Campion este de departe mediul privat, care a depus 75 de proiecte, apoi, urmeaza Consilul Judetean Salaj si Primaria Zalau, cu cate zece proiecte depuse fiecare. Nici orasul Jibou nu sta rau, care a depus patru proiecte. Bineinteles, nu exista bani pentru toate aceste proiecte deoarece nevoia de finantare in Romania este mai mare decat resursele necesare, fie ele de la bugetul de stat sau din fonduri europene. Profit de intrebarea dumneavoastra pentru a va da exemplul ministerului pe care-l conduc, prin Programul Operational Regional, avem la dispozitie de la Uniunea Europeana fonduri de 4,3 miliarde de euro din care am semnat deja contracte pentru 3,9 miliarde de euro si am facut plati pentru 900 de milioane de euro. Acestia sunt bani prin care facem drumuri, reabilitam spitale, scoli, reabilitam centrele oraselor, dezvoltam turismul. Din banii adusi in Romania de la Uniunea Europeana, jumatate au fost adusi de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, pe care-l conduc, si jumatate de toate celelalte ministere la un loc. Suntem primul minister in topul absorbtiei fondurilor europene. Noi vom termina de semnat contracte pentru toti banii in cursul acestui an pentru ca, dupa aceea, sa ajutam primariile si consiliile judetene, adica pe beneficiarii acestor proiecte, sa aduca efectiv banii in tara si sa finalizeze proiectele. Dar, iata ca banii europeni nu sunt suficienti pentru a acoperi necesarul de investitii din tara.

Rep.: Si atunci ce ramane de facut?

E. U.: Solutii sunt, iar Guvernul le pune deja in aplicare. Acesta este motivul pentru care am creat Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, PNDI, cum este el cunoscut. Programul pleaca de la o nevoie reala a societatii, starea infrastructurii, a drumurilor judetene si locale, lipsa creselor si a gradinitelor, starea sistemelor de alimentare cu apa si a retelelor de canalizare si epurare a apelor uzate s.a.m.d. Guvernul ar fi putut sa stea cu mainile incrucisate, sa spuna ca este criza si ca nu sunt bani si sa amane la nesfarsit toate aceste investitii atat de importante pentru comunitatile locale. Guvernul a decis sa actioneze si a lansat Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, prin care se realizeaza toate aceste investitii incepand cu acest an si, prin intermediul unui credit – furnizor, constructorul realizeaza lucrarea, iar banii ii sunt achitati in anii urmatori, potrivit contractului incheiat cu statul, dar nu mai tarziu de anul 2020. Trebuie stiut ca, cel putin in cazul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, din proiectele pentru care nu a mai existat finantare de la Uniunea Europeana, deoarece fondurile europene au fost epuizate, o buna parte au fost directionate catre Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, in asa fel incat proiectele bune si importante pentru cetateni sa-si gaseasca finantare si sa poata fi realizate.

Rep.: De cele mai multe ori judetele vecine primesc sume pentru investitii mai mari decat Salajul. De ce se intampla acest lucru?

E. U.: Cred ca este o imagine gresita aceasta ca unele judete primesc fonduri mai multe sau ca acestea ar fi alocate discretionar. Noi, la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, ii tratam cu aceeasi deschidere pe toti primarii si presedintii de consilii judetene care ne trec pragul, indiferent de coloratura politica. Nu trebuie, insa, sa ascundem faptul ca nivelul de investitii dintr-o localitate sau alta, dintr-un judet sau altul da masura priceperii si indemanarii primarului sau presedintelui de consiliul judetean. Cu cat acesta este mai gospodar cu atat face mai mult pentru comunitatea lui. Dovada ca nu se aloca banii pe criterii politice sta chiar realitatea, cifrele. Pe Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, despre care tot vorbeste teleopozitia ca se aloca fonduri doar autoritatilor PDL si UDMR, realitatea este tocmai alta. Astfel, ca sa iau doar exemplul primei axe, cea de construire a 10.000 de kilometri de drumuri judetene si de interes local, despre care va vorbeam adineauri, consiliile judetene PSD si PNL au primit, impreuna, 5,704 miliarde de lei, pe cand PDL 3,35 miliarde de lei, iar UDMR 1,06 miliarde de lei. In ceea ce priveste numarul de kilometri, consiliile judetene PSD si PNL au primit fonduri pentru reabilitarea a aproximativ 5.184 de kilometri, PDL pentru 2.839 de kilometri si UMDR- 803 kilometri. Pe de alta parte, haideti sa fim corecti si sa spunem ca, in Guvernarea PSD – PNL, banii s-au alocat cu adevarat pe criterii politice, asa ca localitati conduse de primari PDL au ramas cu proiecte nefinalizate ani intregi si nu este corect sa impiedici dezvoltarea unei localitati din considerente strict politice. Sa va dau un exemplu despre cum se alocau banii in Guvernul Tariceanu. Alocarile, pentru anul 2008, din fondul de rezerva bugetara au fost, pentru PDL, de aproximativ 274 de milioane de lei, pentru PSD, de aproape 1,265 miliarde, si subliniez, miliarde de lei, iar, pentru PNL, de peste 772 de milioane de lei. Deci numai PSD a avut, la nivel national, o alocare bugetara de aproape cinci ori mai mare decat PDL. Si, acum, vin ei si predau lectii de morala! Sa va dau si exemplul concret al unui judet. In Teleorman, tot in 2008, alocarea de la fondul de rezerva bugetara pentru PDL a fost de 1,35 milioane de lei, pe cand, pentru PSD, alocarea a fost de 83,6 milioane de lei, iar pentru PNL de 24,55 de milioane de lei. Va dati seama, PSD a avut o alocare de 62 de ori mai mare decat PDL, iar acum vin ei si ne acuza, pe deasupra si nefondat, de astfel de practici? Ce dovada mai mare poti aduce impotriva acestor atacuri decat cifrele concrete, pe care le poate calcula oricine doreste?

Rep.: Revenind la fondurile europene. Au existat probleme in ceea ce priveste alocarea banilor, iar, la sesizarea Comisiei Europene, ministerul dumneavoastra a efectuat controale si a descoperit nereguli la o treime din contractele verificate pe Axa 2 a Programului Operational Regional. Este aceasta o noua pata pe obrazul tarii noastre? Ce face Guvernul pentru ca astfel de nereguli sa nu mai fie posibile?

E. U.: Trebuie spus ca in aproape toate tarile Uniunii Europene au fost aplicate proceduri de blocare temporara a fondurilor pe diferite axe, asa cum s-a intamplat cu Axa 2 a Programului Operational Regional. Deci Romania nu se afla in vreo situatie deosebit de rusinoasa si nici nu cred ca este vorba despre o pata pe obrazul tarii noastre, cum spuneati. Bineinteles, nu este deloc bine ca avem astfel de probleme si, de aceea, am luat mai multe masuri. Mai exact, in urma controlului facut pe Axa 2 a Programului Operational Regional, din totalul de 124 de proiecte verificate, la 39 de contracte de lucrari am descoperit incalcari ale legislatiei achizitiilor publice. Am constatat ca organismele implicate in verificarea acestor proceduri de achizitie nu aveau responsabilitatile clar definite. Asa ca, la inceputul lunii august, Guvernul a decis impartirea clara a responsabilitatilor intre aceste organisme, astfel incat sa existe responsabili pentru fiecare etapa a procesului.

Astfel, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va efectua un control anterior semnarii contractelor de achizitie, Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice va controla, pe parcursul derularii licitatiei, modul in care se respecta procedurile legale, iar, dupa incheierea licitatiei si semnarea contractului, responsabilitatea revine autoritatii de management. Totodata, Autoritatea de Certificare si Plata va efectua, la randul ei, anumite verificari cu privire la corectitudinea solicitarii de plati. In felul acesta responsabilitatile sunt clare si fiecare institutie in parte isi va asuma partea ei de responsabilitate. In plus, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a impus corectii financiare pentru toate proiectele unde au fost observate nereguli, in cuantum de intre 5 si 25 la suta din valoarea totala a proiectului. In acest fel, vor plati cei care au organizat licitatiile, deci autoritatile locale care au gresit.

Rep.: Care este situatia actuala a turismului romanesc?

E. U.: Turismul romanesc incepe sa dea semne de insanatosire. Incepand cu anul trecut, cand am lansat strategia nationala de promovare a Romaniei ca destinatie turistica si brandul turistic national, in sfarsit turismul din tara noastra are parte de o promovare coerenta, strategica. Ani la rand, turismul a fost afectat de privatizarile dezastruoase facute, cum este cazul la Herculane sau al hotelurilor de pe litoral. Tot efortul meu, ca ministru, a fost sa repar ceea ce a stricat PSD si sa incerc sa readuc Romania printre destinatiile turistice competitive la nivel international. Asta a insemnat sa lansez strategia nationala de promovare a Romaniei ca destinatie turistica, dar si multe investitii in infrastructura turistica. Situatia reala, ca sa revin la intrebarea dumneavoastra, este cea pe care o arata datele Institutului National de Statistica, numarul de sosiri in structurile de primire turistica cu functiune de cazare, adica hoteluri, moteluri, pensiuni, campinguri, a crescut, in primul semestru al acestui an, cu aproape 12 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. La fel, numarul de turisti straini care au venit in Romania si s-au inregistrat in aceste structuri de cazare a crescut foarte mult. Daca in primul semestru al anului trecut erau 596.000 de turisti straini, in primul semestru al acestui an au fost intregistrati 659.000 de straini care s-au cazat in structurile de cazare din tara noastra. Toate acestea sunt cresteri semnificative si arata foarte clar directia ascendenta in care se indreapta turismul romanesc.

Rep.: Spuneati intr-un interviu recent ca exista ministri care nu isi fac datoria. Cum v-ati aprecia propria activitate de ministru?

E. U.: Cred ca activitatea mea vorbeste de la sine si, din acest motiv, profit de intrebarea dumneavoastra ca sa va spun ca suntem primul minister in topul absorbtiei fondurilor europene, ca suntem primul minister care a redus cheltuielile cu functionarea aparatului administrativ, primul minister care a facut restructurari si care a luat foarte in serios regionalizarea si a gandit organizarea institutiilor din subordine in aceasta logica a regionalizarii. Mai mult, am facut ordine in cheltuielile publice, am impus standarde de cost, astfel incat un drum judetean in Salaj sa coste cat unul in Dolj, am limitat situatiile care permiteau majorarea valorii unui contract, am prioritizat investitiile, am introdus caiete-tip de sarcini, astfel incat sa nu poata fi introduse cerinte care sa favorizeze o firma sau alta. In ceea ce priveste turismul, in timpul mandatului meu, pentru prima data s-a investit in promovarea Romaniei ca destinatie turistica potrivit unei strategii coerente, am realizat un brand national turistic si am facut investitii in infrastructura. Acestea sunt lucruri concrete pe care le-am facut de un an si opt luni, de cand sunt ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului si ar trebui sa vorbeasca de la sine.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »