Csoka Tiberiu, vicepreşedinte UDMR Sălaj, la „Rotisorul politic”: „De ce centralizăm totul în sus?”

Un nou invitat la emisiunea „Rotisorul politic” de la Radio Transilvania Zalău, o emisiune realizată în parteneriat cu ziarul Magazin Sălăjean: Csoka Tiberiu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, vicepreşedinte al UDMR Sălaj. În această pagină vă ofer câteva fragmente, editate, din dialogul purtat cu interlocutorul menţionat.

„Oricine poate câştiga un colegiu unde nu se obţine jumătate plus unu din voturile exprimate”

Rep.: Aţi revenit la emisiunea noastră, şi într-o postură inedită, aceea de candidat la Senatul României. O surpriză pentru mulţi.
Csoka Tiberiu: Da, am apucat să fiu şi candidat altundeva decât la Consiliul Judeţean. Având în vedere sistemul electoral, respectiv legea alegerilor pentru parlament, respectiv sistemul proporţional, fiecare vot contează pentru fiecare partid sau organizaţie a minorităţilor. La nivel de UDMR, central s-a dispus ca în fiecare colegiu să ne desemnăm candidaţi pentru a eficientiza voturile pentru organizaţie. În acest sens, UDMR, nu numai în Sălaj, are candidaţi în colegii mai puţin eligibile, ca şi în toată ţara, în cele 452 de colegii pentru alegerile parlamentare. În Sălaj se ştie că pentru Colegiul senatorial Şimleu – Cehu au existat candidaţi, într-o şedinţă a Consiliului reprezentanţilor judeţeni am decis candidatul nostru prin vot secret. La deputaţi, pe colegiul eligibil, pe Cehu Silvaniei, am desemnat candidatul nostru, pe dl. Seres Denes, respectiv dl. Vegh Alexandru pentru Senat. Iar celelalte colegii, Şimleu de deputaţi, Colegiul Zalău pentru deputaţi şi Colegiul Jibou pentru deputaţi, Biroul Permanent Judeţean a propus, nefiind candidaţi care au dorit, a propus deja persoane, printre care mă număr şi eu, pentru colegiul senatorial nr. 2 Zalău – Jibou.
Rep.: Cu alte cuvinte, nu veţi candida să câştigaţi, ci să adunaţi cât mai multe voturi pentru UDMR.
C.T.: În primul rând, acesta este scopul fiecărui partid. Nu numai UDMR are candidaţi în colegiile unde sunt şanse foarte mari de a câştiga. Dar, vorba lui Napoleon, fiecare soldat are în raniţă bastonul de mareşal. Sunt cazuri în care s-au câştigat colegii cu 35 de voturi, cu 2.000 de voturi.
Rep.: Sunt exemple şi în Sălaj.
C.T.: Şi colegii cu 3.000 de voturi. Nu se ştie niciodată. Sistemul electoral românesc pentru alegerile parlamentare păstrează întotdeauna surprize, în special la repartizarea ultimelor mandate pe partide. Valabil şi pentru noi, şi pentru celelalte partide care sunt în competiţie. Normal, oricine poate câştiga un colegiu unde nu se obţine jumătate plus unu din voturile exprimate.

„Sistemul proporţional este mai democratic”

Rep.: Oricum, putem fi siguri de pe acum că pentru Senat, în Sălaj nu se va obţine această majoritate şi cele două posturi de senatori vor ajunge la redistribuire.
C.T.: Da, aşa cum s-a întâmplat şi până acum, de altfel, cu acest sistem de alegeri parlamentare. Sălajul nu a avut nici într-un colegiu, cel puţin până acum, 50 la sută plus unu din vot, ca să intre direct în parlament, fără redistribuire. Ştiţi că există şi o redistribuire la nivel judeţean. Dacă un partid face norma pe total judeţ pentru un anumit colegiu de senatori sau deputaţi poate să acceadă la repartizarea pe judeţe şi, ulterior, etapa a treia, repartizarea la nivel de ţară, ultimele mandate stabilite după numărul de voturi de altfel pentru fiecare partid în parte care a trecut, normal, pragul electoral de 5 la sută.
Rep.: O nouă surpriză românească: e posibil să avem şi mai mulţi parlamentari. În condiţiile în care în foarte multe colegii se va obţine din primul tur, să zicem, un mandat.
C.T.: Da, aşa este. Din nefericire sistemul nu este perfect. Este perfectibil, din mai multe puncte de vedere, nu numai din acesta, unde putem avea parlamentari în plus. Dar, se pare că se exagerează cu 50, 60, până la 100 de mandate de parlamentari în plus. După mine, pot fi până la 5,7, 10 mandate în plus la nivel de ţară. Mai mult, e greu de imaginat. Dar, cum să vă spun, pot exista surprize şi mai mari, într-adevăr, la nivel de ţară.
Rep.: Nu pot să nu vă întreb: care sistem e mai bun, acest sistem proporţional pe liste sau cel al aşa – zisului vot uninominal pur?
C.T.: Votul uninominal pur este un vot simplist, într-adevăr. Nu trebuie să faci calcule multe, dar este şi un sistem care elimină partidele mici din acest joc. Foarte multe partide care au fost în parlament astăzi, şi am verificat de exemplu că în 2008 la alegerile parlamentare fiecare dintre partide, că-i PSD, că-i PNL sau PDL, din cei care au câştigat jumătate plus unu, din primul tur, cum se spune, au fost puţini. Posibil ca acum, având în vedere că există un USL, se vor concentra voturile de la două partide într-un singur loc, să fie mai mulţi, într-adevăr. Dar, mai departe foarte multe mandate au fost câştigate prin redistribuire. Acum, dacă sistemul proporţional cu cel pur vor dispărea, acele redistribuiri şi partidele mici vor fi nesemnificative. În parlament se va ajunge la o concentrare a puterii în mâna unui partid sau unei alianţe, pe lângă care părerea partidelor mai mici, care până la urmă, într-o democraţie, dau esenţa democraţiei, partidele mari, coaliţiile mari aduc esenţa dictaturii, a puterii nelimitate, deci din punct de vedere al democraţiei, sistemul proporţional este mai democratic, iar sistemul pur este mai puţin democratic.

„Există astăzi în România un sistem ultracentralizat în orice”

Rep.: Până la urmă, a fost declarat şi neconstituţional – rămâne de văzut cu cât adevăr. Important este că pe 9 decembrie vom avea din nou alegeri într-o situaţie ciudată, complicată. Aproape nimic nu merge bine. Sunt o grămadă de probleme. Cum le vedeţi dvs. de aici de la Zalău?
C.T.: Şi de la Zalău se văd problemele exact, ca şi din alte locuri. Situaţia economică nu este cea mai roz. Clar. Nu trebuie să ţinem emisiuni la televizor. Probabil pentru asta nici nu mai avem emisiuni. La televizor sau în mass-media în general. Despre situaţia economică a ţării, a judeţului, a regiunii ş.a. În schimb, avem ceea ce nu lipseşte foarte mult pentru cetăţeni, pentru alegători, avem o viaţă politică foarte, foarte turbulentă, o viaţă politică unde se ascut pe zi ce trece contradicţiile. Şi parcă există un discurs pe anumite zone unde nu mai există competiţie. Nu mai sunt competitori, sunt duşmani. Trebuie să se gândească oamenii politici, în general, că acea duşmănie care se aude la radio, se vede la televizor sau se citeşte din ziare are efecte, tot aşa, duşmănoase în relaţiile interumane. Nu de alta, dar înainte de ‘89 eram obişnuiţi că ce se spunea la televizor era lege. Foarte mulţi încă trăiesc cu această concepţie, dom’le, s-a spus la televizor, înseamnă că aşa e. Dacă acesta e duşman, atunci e duşman. Atunci trebuie să fie şi duşmanul meu. Este foarte periculos dacă mergem pe această linie, nu văd ce se va întâmpla în această ţară. Nu văd o conlucrare, nu văd o unire, un efort comun al tuturor, partide, cetăţeni, organizaţii civice, non – profit, să avem cât de cât o gândire unitară ca să tragem căruţa ţării în acea direcţie. Foarte greu văd în aceste condiţii. Dezbaterea politică nu trebuie să fie numai „Jos Băsescu!”, „Jos Ponta!”, jos unul sau altul. Nu acesta trebuie să fie discursul politic. Discursul politic trebuie să fie în felul următor. Ce resurse avem, materiale, umane, ce bani sunt puşi la dispoziţia noastră de UE, am devenit membri ai UE nu numai să fim o piaţă de desfacere pentru produsele din vest şi capitalurile din vest să aducă în ţară şi să producă. Trebuie să ne aducă şi o bunăstare, şi o creştere a nivelului de trai. Şi România trebuie să ajungă odată şi-odată la un nivel de trai apropiat de UE. Dacă suntem o familie a UE. Cu păstrarea specificului naţional în domeniile esenţiale ale acestei zone, bineînţeles. Eu asta trebuie să spun. Care sunt priorităţile pe fiecare zonă. Nu la televizor se concep strategiile. Există astăzi în România un sistem ultracentralizat în orice. De ce primarii mei trebuie să meargă la Bucureşti ca să obţină un proiect pentru o canalizare sau pentru repararea unui cămin. Primarii trebuie să ajungă la Ministerul Dezvoltării pentru a obţine o finanţare pentru repararea unui dispensar comunal, sătesc. Să-mi spună mie cineva unde-i concepţia, unde-i gândirea. Aici trebuie să dezbatem problemele. Cu ordonanţa de urgenţă pentru acest nou program de dezvoltare a infrastructurii rurale şi urbane, până la 50.000 de locuitori, care este în dezbatere publică. De ce să nu dezbatem acest lucru? Într-o lună de campanie. Şi să spunem: aşa se vrea! Nu ştiu dacă 2 la sută din alegători ştiu, cred că şi din oamenii politici nu foarte mulţi, că acest program este în dezbatere publică. După acest program vom lucra de la 1 ianuarie ani mulţi. De ce centralizăm totul în sus? Cine poate decide în România o centralizare, o supercentralizare sau o descentralizare? Întotdeauna când eşti în opoziţie, eşti pentru descentralizare, când eşti la guvern, eşti să păstrezi totul centralizat. Motivele probabil se cunosc pentru menţinerea acestui centralism excesiv în România în foarte multe privinţe. (…)

„Este foarte periculos. Foarte, foarte periculos”

Rep.: V-am întrebat asta d-le Csoka, şi în contextul discuţiilor interminabile, în care toată lumea vorbeşte despre furt în ţara asta. Parcă suntem o ţară formată numai din hoţi. Se fură conform Curţii de Conturi, se fură conform rapoartelor Uniunii Europene. Toată lumea fură. Primarii, oamenii politici. Nu este un pic cam prea periculos să mergem în continuare cu acest limbaj?
C.T.: Este foarte periculos. Foarte, foarte periculos. În primul rând, creăm o imagine spre exterior – şi aşa am avut o imagine în zona gri… Acum, dacă şi noi numai asta dezbatem, într-adevăr imaginea noastră în exterior va fi şi mai şi. Dar adevărul trebuie spus: sunt cazuri concrete, clare, acestea ar trebui dezbătute până la ultimul amănunt. Aceste date sunt publice, pentru oricine cere, mass-media, ştiţi, L544 obligă autorităţile să pună la dispoziţie toate datele referitoare la aceste elemente. Furt? La noi în zona politică este furt. Adică în discursul politic este foarte mult furt. În realitate, eu nu cred că se întâmplă la fel. În zona politică, dacă eşti în opoziţie, cei de la putere fură. După ce s-a schimbat, cei care sunt la putere, mai ales dacă nu ştiu să guverneze eficient, spun că nu pot, pentru că au furat cei care au fost înaintea lor. Tot timpul avem în discursul politic numai lucruri negative. Lucruri pozitive nici nu dezbatem. (…)
(P)
Daniel Săuca

4 Thoughts to “Csoka Tiberiu, vicepreşedinte UDMR Sălaj, la „Rotisorul politic”: „De ce centralizăm totul în sus?””

  1. EU

    eu nu inteleg de ce dati bozgorii astia pe la televiziuni huooooooooooo afara din tara cu ei tradatori de tara rusineeeeeeeeeeeeeee

  2. Anonim

    BANII II LEAGA PE TOTI POLITICIENII SI TAC MALC PT. CA FURA IMPREUNA.

  3. iancu

    pt. cel de la 10:35

    Este clar ca nu intelegi ; un comunist / fascist blestemat ca tine nu are cum sa inteleaga ca in democratie altfel merg lucrurile decat in dictatura indragita de voi !
    Apropo – sarbii,rusii,ucrainienii nationalisti din tarile vecine acelasi lucru spun despre romanii de acolo !

  4. calin

    Centralizare nu poate fi decat in sus, deci e un pleonasm ce zice domnul Csoke. Cu restul spuse sunt de acord, are omul dreptate.

Leave a Comment