Grupul Şcolar Sărmăşag – ruşinea învăţământului românesc

Magazin Salajean 14 iulie 2011 0

Grupul Şcolar Sărmăşag – ruşinea învăţământului românesc

România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul persoanelor sub 15 ani cu nivel scăzut de competenţe de citire şi tot pe primul loc după numărul mic al celor care au studii superioare. De altfel, poziţia de top nu ar trebui să ne mire, date fiind rezultatele înregistrate la prima sesiune de bacalaureat din acest an şi mediile mici de admitere în clasa a IX-a. Referitor la acestea din urmă, trebuie spus că media cea mai mică a fost înregistrată în Sălaj, la Grupul Şcolar Sărmăşag, unde, cu 3,26, o elevă a fost admisă în cursul liceal.

Cititul unei cărţi nu mai este „cool”, mersul la teatru sau audiţia de muzică clasică nu mai sunt „cool” în rândul adolescenţilor şi al tinerilor, mulţi dintre ei găsind interesante cluburile, etnobotanicele şi beţiile ca mod de a petrece timpul liber. Situaţia este reflectată atât de statisticile spitalelor, care înregistrează săptămânal zeci de cazuri în care adolescenţii sunt aduşi mai mult morţi decât vii după ce au consumat substanţe halucinogene ori alcool în cantităţi industriale, cât şi de evidenţele librăriilor, unde vânzarea de carte a scăzut dramatic în ultimii ani.

România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul persoanelor sub 15 ani cu nivel scăzut de competenţe de citire. Peste 40 la sută din adolescenţii de 15 ani şi peste 38 la sută din elevii de clasa a IV-a citesc cu dificultate, conform unui studiu european, în timp ce 41 la sută din elevii români au acasă mai puţin de zece cărţi.

Peste toate, precum cireaşa de pe tort, vin să confirme această tristă concluzie rezultatele înregistrate la prima sesiune de BAC din acest an şi cele de la admiterea computerizată în clasa a IX-a.

Astfel, după dezastrul de la bacalaureat, este cert că în univeristăţile din România bobocii număraţi în toamnă vor fi mult mai puţini decât în anii precedenţi. Situaţia va face ca România să rămână codaşa Europei în privinţa numărului de cetăţeni care au studii superioare, o analiză Eurostat realizată în ţara noastră pe segmentul de vârstă de până la 64 de ani relevând că ponderea persoanelor cu studii superioare este de doar 11,2 la sută, în timp ce media celor 27 de state este de aproape 22 la sută. Primele locuri sunt adjudecate de Finlanda, Cipru şi Irlanda, unde valorile trec de 30 la sută.

Analizând rezultatele obţinute la bacalaureat, se observă că liceele româneşti au dat poluri de clasament, pozitive şi negative. Elevii responsabili şi care au studiat în toţi cei patru ani de studiu nu au întâmpinat probleme la examenul de maturitate, lucru dovedit de faptul că în judeţul Iaşi, la un liceu unde învaţă elevi cu deficienţe grave de vedere, aceştia au promovat BAC-ul, la fel cum l-au promovat şi adolescenţi crescuţi de un grup de măicuţe, într-un centru social din Harghita. Pe de altă parte, cei care au intrat în sala de examinare cu gândul că vor putea copia sau că pilele şi banii părinţilor vor rezolva totul s-au trezit cu majoritatea planurilor zădărnicite.

CNS Zalău, locul 70 în Top 100 licee fruntaşe

Liceele unde se face carte sunt, de altfel, uşor de identificat şi după standardele de la admitere. Chiar dacă repartiţia se face, în ultimii ani, în mod computerizat, există un top 100 al celor mai bune licee din România, unde mediile de admitere sunt ridicate. Pe primele patru locuri fruntaşe se situează unităţi de învăţământ din Bucureşti: Colegiul Naţional „Sfântul Sava” (prima medie de intrare 10, ultima medie de intrare 9,60), Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” (prima medie de intrare 10, ultima medie de intrare 9,52), Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” (prima medie de intrare 10, ultima medie de intrare 9,52) şi Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” (prima medie de intrare 10, ultima medie de intrare 9,42). De altfel, din cele 100 de poziţii, o cincime (19, n.r.) sunt ocupate de unităţi de învăţământ din capitală. Judeţul Braşov are cinci licee în acest top, Bihorul – un liceu (locul 30, n.r.), Maramureşul – patru, Satu Mare – unul (locul 79, n.r.), Clujul – cinci licee.

Abia pe locul 70 regăsim un liceu din Sălaj: este vorba despre Colegiul Naţional „Silvania” (CNS) din Zalău. Cu prima medie de intrare 10 şi ultima medie de intrare 8,52), CNS este singura unitate de învăţământ din judeţul nostru care se regăseşte în topul respectiv.

La polul opus, în topul liceelor codaşe după mediiile mici de admitere, regăsim o altă unitate din Sălaj şi de-a dreptul pe prima poziţie neagră: Grupul Şcolar Sărmăşag, unde ultima medie de admitere a fost 3,26. Această unitate nu este singura din judeţ unde mediile de admitere au fost ruşinos de mici, sub 5. Inspectorul şcolar adjunct al ISJ Sălaj, Szabo Stefan, a declarat, însă,că media de admitere este obţinută din media la evaluarea naţională şi media de absolvire, nefiind interzisă admiterea în liceu celor care au obţinut la cele două medii de calcul valori sub 5.

Peste 2.300 de elevi repartizaţi în licee

În Sălaj, la primă etapă de repartiţie computerizată în licee, s-au înscris 2.372 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a, 100 din ei absolvind cursurile gimnaziale în alte judeţe. Din acest total, au fost repartizaţi 2.358 de elevi, iar 14 au rămas nerepartizaţi, cel mai probabil din cauză că nu şi-au trecut suficiente opţiuni în formularele de admitere.

Repartizarea computerizată a absolvenţilor de clasa a VIII-a care au participat la prima etapa de admitere s-a făcut în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi în funcţie de opţiunile acestora înscrise în fişa de opţiuni.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »