Codul educatiei in varianta finala

Magazin Salajean 14 august 2009 0

Codul educatiei in varianta finala

Noul Cod al Educatiei, care se afla de mai bine de doua saptamani pe masa de lucru a Ministerului Educatiei si a sindicatelor, este deja intr-o forma finala. Acesta ar trebui sa fie inaintat Guvernului azi. Codul Educatiei va fi supus dezbaterii publice, iar apoi Guvernul ar trebui sa isi asume raspunderea pentru adoptarea sa. Teoretic, codul reglementeaza reforma in educatie. Practic, mult trambitata reforma se reduce la cresterea competentelor administratiei locale in invatamantul preuniversitar, in detrimentul inspectoratelor scolare, si la alte cateva schimbari la nivelul examenelor nationale.

Administratia locala, factor de decizie si de executie

Conform proiectului, primariile primesc mai multe prerogative si responsabilitati. Acestea pot infiinta in localitatile in care nu exista unitati scolare, dar sunt cel putin 10 prescolari sau 10 elevi de invatamant primar, formatii de studiu, insa doar cu avizul inspectoratelor scolare. Cu alte cuvinte, daca intr-o comuna exista un sat in care nu este scoala sau gradinita, dar sunt minimum 10 prescolari sau elevi, primaria poate pune la dispozitia acestora un spatiu in care se pot tine ore de curs, cu conditia sa suporte cheltuielile. Profesorii care vor preda, vor veni de la unitatile de invatamant ce-i inmatriculeaza pe acesti scolari, adica, fie din satul vecin, fie de la scoala din comuna. In plus, nu numai primariile isi pot asuma raspunderea pentru infiintarea unor unitati de invatamant, ci si consiliile judetene. Insa, pentru a putea pune in aplicare acest plan, primariile si consiliile judetene au nevoie de avizul inspectoratelor. Acestea se vor ingriji de asigurarea standardelor de calitate, iar evaluarea va fi platita de primarie. Astfel, inspectoratele devin institutii cu atributii axate pe consiliere, supraveghere si control, in timp ce administratia locala preia atributiile executive. Nici in cazul cifrelor de scolarizare pentru elevi, inspectoratul nu este cel care va decide, ci va aviza si evalua situatiile propuse de primarii.

Scoala secundara include gimnaziul si liceul

Conform noului Cod, primul ciclu al educatiei este 0-3 ani, educatia pretimpurie sau anteprescolara. Dupa 3 ani, copilul va intra la nivelul prescolar, in care sunt inclusi toti copiii cu varste intre 3 si 6 sau 7 ani. Acest nivel include grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare sau pregatitoare pentru scoala. Urmeaza invatamantul primar, clasele I-IV. In invatamantul primar pot intra copiii care au facut grupa pregatitoare si au 6 ani pana la inceperea anului scolar, dar, optional, si cei care implinesc aceasta varsta pana la sfarsitul anului calendaristic. Adica, daca parintele sau tutorele legal doreste, isi poate inscrie copilul in clasa I si la 5 ani si 9 luni. Imediat ce ai terminat clasa a IV-a, cand toti elevii vor da primul lor test national, intri in cel secundar. Acesta este compus din invatamantul secundar inferior sau gimnazial (V-VIII), secundar superior sau liceal, (IX-XII sau XIII) si invatamantul tertiar nonuniversitar sau postliceal.

Liceele nu pot organiza concursuri de admitere

Intrarea in invatamantul secundar superior nu se va face prin sustinerea unui examen. In aceasta etapa se va intra pe baza mediei generale din clasele V-VIII, dar si in baza rezultelor obtinute la o evaluare nationala – a doua din viata de elev – care se va da in clasa a VIII-a si care va fi conceputa dupa testarile internationale, ce pun accentul pe invatamantul formativ.

Maximum patru probe la Bacalaureat

Dupa ce termini clasa a XII-a, treci prin inevitabilul examen de bacalaureat. Acesta a fost schimbat prin noul cod, care elimina examenele orale la romana si limbi moderne. Elevii vor fi evaluati pe tot parcusul anului terminal la limbile straine. Cei care sustin examen de limba, de tip DELF/DALF sau Cambridge vor avea notele echivalate. Examenul efectiv de bacalaureat va consta in 3-4 probe scrise obligatorii: proba la limba romana, comuna pentru toate profilurile si specializarile, proba la limba materna daca este cazul. Mai nou, cei care sunt la profilul real vor da obligatoriu matematica scris, iar cei de la profilul uman nu mai pot alege intre istorie si geografie, pentru ca li se impune istoria. A treia proba scrisa este profilul specializarii, adica fizica, chimie, biologie, informatica (pentru cei care sunt la profil real sau tehnologic) si geografie, filosofie, logica, psihologie, sociologie, economie (pentru umanisti). In plus, toti absolventii de clasa a XII-a sau a XIII-a vor primi certificate de competente digitale, in functie de nivelul de performanta, care va fi evaluat pe parcursul anului terminal. Cei care nu doresc sa dea la facultate sau nu au luat bacalaureatul, dar vor sa isi continue studiile, pot urma cursurile invatamantului tertiar sau postliceal.

Elevii pot contesta notele puse de profesori

Prin noul Cod, parintii sunt implicati si mai puternic in sistemul de educatie si formare profesionala. Acestia au calitatea de parteneri ai personalului din invatamantul preuniversitar. Rolul si relatiile parintilor sunt stabilite prin carta scolara. Acest document ar trebui sa existe in fiecare unitate de invatamant si are la baza regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar si codul drepturilor si obligatiilor elevilor.

In articolul 50 sunt trecute obligatiile elevilor, care trebuie sa aiba o comportare civilizata si o tinuta decenta, atat la scoala, cat si in afara ei. Elevii au dreptul de a-si contesta chiar si nota pusa la ora de profesor. Daca explicatia acestuia nu ii convine, poate cere si directorului scolii, care va apela la profesorii de specialitate din scoala. Elevii trebuie sa cunoasca si sa respecte legile statului, prevederile cartei scolii, regulile de circulatie pe drumurile publice, normele de protectie a mediului. In schimb, le este interzis sa foloseasca telefonele in timpul orelor si a examenelor, sa distruga manualele, sa vina la scoala fara carnet, sa aiba tinuta, comportament si atitudini ostentative si provocatoare. Totusi, nicaieri nu se precizeaza ce inseamna tinuta provocatoare.

Scoli si gradinite confesionale

Noul Cod al educatiei reglementeaza si statutul orelor de religie. Elevul care nu doreste sa ia parte la aceste ore le poate refuza, insa are nevoie de acordul scris al parintelui sau al tutorelui legal. Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului organizarea unui invatamant teologic specific activitatii social-misionare a acestora. In plus, cultele recunoscute primesc dreptul de a-si infiinta gradinite, scoli si chiar universitati particulare.

Baza de date cu studentii de la stat si privat

In ceea ce priveste invatamantul superior, Codul educatiei nu face decat sa reia, in cele mai multe puncte, vechile reglementari. Invatamantul universitar romanesc ramane practic cel reglementat dupa procesul Bologna, cu ciclurile licenta, master si doctorat. Acesta poate fi urmat, de la o universitate la alta, de studii postuniversitare, infiintate de institutii acreditate, in regim de taxa. In categoria studiilor postuniversitare intra programele postdoctorale, studiile de specializare (cu durata limitata, sub un an), si cursurile de formare continua, pe tot parcursul vietii. Codul educatiei prevede existenta invatamantului superior de stat, privat si – in premiera – a celui confesional, adica universitati infiintate si finantate de cultele recunoscute oficial de catre stat.

Autonomia universitara in limitele legii este cadrul in care se desfasoara viata academica, incepand cu conditiile de admitere, ce sunt la latitudinea senatelor universitare, continuand cu reguli de organizare interna. Expresia concreta a acestor libertati academice este, ca si in prezent, carta universitara. Insa, noul Cod al educatiei instituie o forma de control national asupra studentilor si cursantilor inmatriculati, prin infiintarea Registrului Matricol Unic. Acesta va fi o baza de date nationala, informatizata, cu evidenta tuturor studentilor inmatriculati in toate institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate provizoriu din Romania. In privinta organizarii traseelor de studii, a formelor de evaluare a studentilor pentru fiecare ciclu in parte, Codul nu aduce modificari. Schimbarea apare in ce priveste dreptul de infiintare a studiilor de master, acordat oricarei institutii, de stat, private sau confesionale, in domeniul in care detine studii de licenta acreditate definitiv si supuse evaluarilor institutionale periodice. Evaluarea va fi realizata tot de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii Invatamantului Superior (ARACIS). Programele de studii pentru master sunt aprobate de senatele universitare, pe baza standardelor nationale. Universitatile pot organiza programe de master si la cererea unor institutii publice sau a altor factori interesati si dispusi sa le finanteze. Programele de doctorat se vor infiinta ca si pana acum doar in universitati aprobate de Ministerul Educatiei si de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Structura institutiilor de invatamant superior ramane neschimbata (facultati, catedre, departamente, institute, centre, laboratoare aprobate de senatele academice). Codul educatiei reglementeaza forme de alianta institutionala – consortiul si fuziunea prin absorbtie. Cel putin una din institutiile care intra in alianta trebuie sa fie acreditata prin lege. Consortiul, cat si institutia rezultata prin fuziune trebuie si acestea infiintate prin lege. Specializarile autorizate provizoriu din institutia rezultata in urma fuziunii urmeaza procedura normala de acreditare.

Studii si credite

Finantarea se va face dupa aceleasi criterii ca pana acum, numarul studentilor ramanand criteriul esential al finantarii de baza, caruia i se adauga indicatorii de calitate. Proiectul noului cod stabileste insa un procent minim de 2 la suta din PIB alocat finantarii universitatilor de catre stat. Institutiile acreditate vor beneficia, in plus, de un fond distinct pentru dezvoltare institutionala, alocat de Minister dupa criterii competitive, neprecizate insa. Pentru a facilita accesul la studii, studentii vor putea accesa credite de finantare dintr-un fond special. In plus, ei vor beneficia, ca pana in prezent, de reducere de 50 la suta pentru tot anul la transportul urban in comun si pentru transportul intern. Pentru distante de peste 50 de kilometri, se deconteaza opt calatorii dus-intors pe semestru. Printre facilitati se numara si accesul cu reducere de 75 la suta la muzee, concerte si alte evenimente organizate de institutii publice.

Codul educatiei stabileste ca patrimoniul universitatilor private si confesionale reprezinta proprietate privata, revenind fondatorilor in cazul desfiintarii institutiei.

Aproape nimic schimbat la management universitar

Un capitol special este dedicat managementului educational, care stabileste atributiile Ministerului Educatiei si ale tuturor institutiilor ce functioneaza in subordinea sau in coordonare cu acesta – diverse consilii, agentii, autoritati, servicii nationale, cu competente in controlul si evaluarea educatiei si cercetarii. De asemenea, sunt stabilite atributiile inspectoratelor scolare judetene, a caror importanta scade mult in avantajul consiliilor locale. Practic, inspectorate scolare raman institutii cu rol de coordonare, supraveghere a modului cum sunt respectate standardele nationale de educatie, in desfasurarea examenelor si evaluarilor. De asemenea, acestea si-au pastrat rolul de numire a directorilor de scoli, dupa concursurile pe care le organizeaza insa consiliile de administratie ale scolilor, unde 50 la suta din membri sunt cadre didactice, iar 50 la suta sunt reprezentanti ai autoritatilor publice, parintilor si elevilor. Tot consiliile de administratie aproba planurile de incadrare si comisiile concursurilor de concurs in vederea angajarilor de personal didactic. Directorul raspunde direct de selectia, angajarea si incetarea relatiilor contractuale ale personalului didactic si auxiliar, insa in baza deciziei emise de inspectoratele scolare, astfel ca ramane neclara de fapt pana unde merge autoritatea directorului in stabilirea politicii de personal. Codul Educatiei este, si din acest punct de vedere, o lege confuza, care exprima nehotararea Ministerului Educatiei si a sindicatelor intre a schimba si a pastra multe din vechile randuieli. La nivel universitar, de asemenea, nu se schimba nimic, cu exceptia faptului ca mandatul creste la cinci ani. Insa, rectorii vor fi alesi ca si pana acum de senat si confirmati de ministru. Toate celelalte functii sunt ocupate dupa aceleasi criterii ca si pana acum.

Se mentine titularizarea, se introduce anul de mentorat

Printre modificarile din Statutul personalului didactic, amintim prevederile legate de norma didactica – propusa la 40 de ore pe saptamana, unde intra si activitatile metodice – si prevederile legate de introducerea stagiului obligatoriu de practica pentru tinerele cadre didactice, timp de un an, sub indrumarea unui mentor.

Statutul stabileste existenta a doua categorii de angajati: personalul didactic cu contract individual pe o perioada nedeterminata (titularii) si determinata (suplinitorii). Concursurile de titularizare sunt organizate de scoli sau de grupuri de scoli – cum a fost si in acest an – si, de asemenea, pot fi organizate si de inspectoratele scolare, la cererea scolilor, ca si acum. Validarea concursurilor si angajarile sunt obligatii ale conducerilor scolilor si se comunica in scris catre inspectoratele scolare.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »