Noutăţi filatelice: Păsări migratoare, Cocori

Daniel Mureşan

Romfilatelia revine cu o tematică îndrăgită atât de colecționari, cât și de publicul larg, prin emisiunea de mărci poștale dedicată faunei, intitulată Păsări migratoare, Cocori.
Aceste înaripate, rafinate și nobile, delicate și pretenţioase, aparţin familiei Gruidae, ordinul Gruiformes. Familia cocorilor cuprinde 15 specii, răspândite pe aproape toate continentele, cu excepţia Americii de Sud și Antarcticii. Sunt păsări diurne, majoritatea speciilor preferând mlaștinile vaste și câmpiile umede înierbate, în timp ce altele preferă habitate uscate, cuibărind chiar în zone deșertice, dacă în apropiere există și o sursă de apă. Hrana consumată este foarte diversificată, fiind atât de origine vegetală (muguri, seminţe, diferite fructe), cât și nevertebrate (moluște, crustacee, insecte) și chiar vertebrate de talie mică (pești, șopârle, șerpi, rozătoare).
Cocorii sunt renumiţi pentru mișcările fascinante și graţioase, asemeni unui balet. Dansul lor, cu rol de socializare și ritual nupţial, este însoţit de vocalizări specifice, de mișcări ample ale aripilor, precum și de sărituri de pe un picior pe altul.
Multe dintre speciile de cocori sunt migratoare, iar distrugerea permanentă a mediului, care duce la restrângerea florei și faunei, diminuează șansele de supravieţuire ale acestor minunate păsări, nevoite să înveţe să trăiască alături de oameni.
Cocorul australian (Antigone rubicunda), numit și Brolga, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, populează continentul australian, în special partea de nord, unde trăiesc circa 100.000 de exemplare, populaţiile din sud fiind ameninţate cu dispariţia. Acest cocor nu migrează, însă călătorește spre centrul continentului în căutarea habitatului propice. Măsoară 160 de cm înălțime și cântărește 6 kilograme. Coloritul este cenușiu deschis cu o banderolă de culoare roșie-portocalie în jur capului. Prezintă o barba de culoare neagră. Se confunda ușor cu Cocorul Sarus, dar la australian, banda roșie este restrânsă doar la nivelul capului, nu coboară pe gât ca la Sarus.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentat Cocorul japonez (Grus japonensis), numit și cocorul manciurian. A doua specie de cocori ca raritate, de asemenea pe cale de dispariţie, cu un efectiv de 2.200 exemplare, acesta este unul dintre cei mai delicaţi și frumoși cocori, care impresionează prin dansul său de împerechere, un adevărat spectacol, și prin parteneriatul pe viaţă. Penajul său este alb imaculat, iar penele secundare ale aripilor sunt negre, această culoare regăsindu-se pe gât și pe obraji. Cocorul japonez are pe cap o pată de culoare roșie, care devine roșu aprins în momentele de iritare și stres. La ora actuală există două populații: una rezidentă pe insula Hokkaido din Japonia, nu migrează, și alta care trăiește în nord-estul Rusiei și Chinei, care migrează iarna în Korea și sudul Chinei. Acești cocori preferă ape mult mai adânci față de celelalte specii și sunt mult mai dependenți de habitatul acvatic.
Cocorul mic (Anthropoides virgo), cunoscut și sub denumirea de cocorul demoiselle, este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Ocupă regiuni întinse în mare parte din centrul Asiei și estul Europei, cu efective reduse de indivizi în India și estul central al Africii.
Populația europeană este relativ mică, având până la 25.000 de perechi cuibăritoare, majoritatea staționate în estul Europei. În România, această specie apare accidental în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre, de obicei în număr redus de indivizi.
Cocorul mic migrează, deplasându-se pe aceleași rute în fiecare an. Migraţia începe în august-septembrie, plecând din teritoriile de cuibărit din centrul Asiei, spre sud, în teritoriile de iernat din estul central al Africii și India. Perechile de cocori sunt monogame și se formează pe toată durata vieţii, iar dansurile nupțiale ale speciei sunt spectaculoase. Partenerii își răsucesc capul, își umflă penele codale și sar cu aripile deschise.
Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează Cocorul siberian (Leucogeranus leucogeranus), cunoscut și sub numele de cocorul alb. Încă una dintre speciile amenințate cu dispariția, cocorul alb realizează cea mai lunga migrație dintre toți. Momentan 3200 de indivizi mai trăiesc în sălbăticie, împărțiți în trei populații: una estică, cea mai numeroasă, în nord-estul Siberiei, care iarna migrează în China, pe fluviul Yangtze, una centrală, în vestul Siberiei, care pleacă în India și una vestică, constând din doar 9 indivizi care iernează în Iran, iar locul de cuibărit vara nu se cunoaște exact, undeva în vestul Rusiei.
Corpul este învesmântat în alb, singura pată de culoare fiind masca de culoare roșie. Măsoară 140 de cm și cântărește 6 kg.
Timbrul din colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 16 lei, ilustrează Cocorul negru cu coroană (Balearica pavonina), una dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase păsări din lume. Habitatul său este Africa sub-sahariană, atât în vest, cât mai ales în estul continentului, unde se găsesc populaţii mai importante numeric. În vest îl găsim în Senegal, Nigeria, Gambia, iar în est în Sudan, Sudanul de Sud, Etiopia și Kenya. Este una dintre puţinele specii de cocor care cuibărește și înnoptează în copaci. Penajul său este cenușiu închis, până aproape de negru, cu pene albe pe aripi, cea mai de preţ podoabă fiind coroana înfoiată, de un galben-auriu.

Leave a Comment