Traficanţi de persoane, trimişi în judecată

Mihaela Oprea 5 decembrie 2012 0
Traficanţi de persoane, trimişi în judecată

O tânără din Zalău şi un bărbat din localitatea doljeană Calafat au fost trimişi în judecată, la începutul acestei săptămâni, de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Sălaj, cei doi fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Membrii reţelei infracţionale sunt suspectaţi că au profitat de mai multe persoane care au fost duse la muncă în străinătate, unde au fost supuse la muncă silnică, fără a fi plătite.

Procurorul Dan Bubuiug, din cadrul DIICOT Sălaj, ne-a declarat, marţi, că dosarul în care au fost anchetaţi cei doi inculpaţi a fost finalizat şi înregistrat, în data de 3 decembrie, pe rolul instanţei de judecată. “Este vorba de inculpaţii Ioana Mureşan, din Zalău, şi Nicu Petru, din localitatea Calafat, care au ajuns în atenţia autorităţilor după ce mai multe persoane din judeţul nostru au reclamat că au fost duse la muncă în străinătate, unde au fost supuse la muncă silnică şi nu au fost plătite corespunzător. Cei doi au fost trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Sălaj”, a declarat procurorul Dan Bubuiug.
Procurorii au stabilit că inculpaţii, în perioada 2010-2011, au desfăşurat o activitate de recrutare a forţei de muncă pentru străinătate, respectiv în Italia, promiţand persoanelor interesate contracte de muncă incheiate pe o perioadă de trei luni, condiţii de cazare şi masă asigurate, pentru suma de 25 de euro pe zi, cu plata orelor suplimentare putand ajunge până la 40 de euro zilnic. “Munca pe care urmau să o desfăşoare aceste persoane consta în lucru în agricultură sau îngrijirea unor persoane. Pentru toate acestea, oamenii trebuiau să achite cheltuielile de transport de circa 150 de euro, precum şi un comision pentru asigurarea locului de muncă, de 100 de euro”, a declarat procurorul Bubuiug.

Un calvar “cumpărat” de victime

Reamintim că trauma celor duşi la muncă începea de îndată ce se urcau în microbuzul asigurat pentru transportul acestora către Calabria, o localitate din sudul Italiei. În maşină erau urcate câte 8-10 persoane, uneori mai multe, astfel încât ajunşi la frontiera cu Bulgaria (pe traseul Romania – Bulgaria – Grecia – Italia), erau obligaţi să coboare şi să treacă în ţara vecină pe jos, de unde erau iar preluaţi şi înghesuiţi în acelaşi microbuz. “În Calabria, oamenii erau întâmpinaţi de albanezi, care îi cazau pe aceştia în barăci fără electricitate. În plus, nu le era asigurată nici masa, iar la muncă erau duşi ocazional, fie pentru a căra lemne în pădure, fie a culege mandarine contra unor sume de bani infime. În unele cazuri, erau obligaţi să muncească la diferiţi italieni şi albanezi, fără a fi plătiţi. Din sumele mici câştigate, oamenii erau nevoiţi să îşi achite chiria percepută de albanezi”, a precizat Dan Bubuiug.
Potrivit acestuia, cei care se împotriveau erau luaţi în maşini de către albanezi, care, folosindu-se ameninţări şi acte violenţe, îi duceau la circa 100 de kilometri depărtare de localitatea în care li se promiteau locurile de muncă, unde le aruncau acestora toate bunurile personale, reţinându-le în schimb actele de identitate. Mai mult, albanezii propuneau femeilor plecate la muncă să întreţină relaţii sexuale cu aceştia sau cu italieni.
Peste 30 de sălăjeni au fost identificaţi ca fiind înşelaţi şi obligaţi să muncească fără a fi plătiţi conform promisiunilor făcute de “angajatori” la acceptarea locului de muncă. “Cei care au apelat la aceste firme sunt oameni săraci, care şi-au dat toate economiile pentru a primi un loc de muncă bine plătit în străinătate. Astfel că ajugeau în ţara străină fără niciun ban asupra lor. Unii dintre aceştia au trebuit să-şi vândă brăţările şi lănţişoarele pentru a-şi cumpăra de mâncare, iar condiţiile groaznice în care erau obligaţi să trăiască au împins unele persoane să se gândească la sinucidere”, a menţionat procurorul DIICOT.
Cei doi inculpaţi au fost prezentaţi Tribunalului Sălaj, în luna martie, cu propunerea de arestare preventivă, însă instanţa a decis cercetarea acestora în stare de libertate. Procurorii DIICOT Sălaj au formulat recurs la Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei date de Tribunalul Sălaj. Doar că şi magistraţii clujeni au respins recursul, inculpaţii fiind cercetaţi în stare de libertate.
Pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, legea prevede pedepse cu ani grei de închisoare. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi români cercetaţi pentru trafic de persoane riscă detenţiunea severă, între 15 şi 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Firmele de recrutare, înregistrate la ITM

Persoanele interesate de locurile de muncă în străinătate sunt sfătuite să ţină seama de câteva măsuri pentru a fi sigure că obţin jobul promis. Înainte de a apela la serviciile unei societăţi comerciale ce are ca activitate principală selecţia şi plasarea forţei de muncă, solicitanţii locurilor de muncă din străinătate trebuie să se adreseze Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) în raza căruia societatea îşi are sediul şi în vederea solicitării de informaţii referitoare la: înregistrarea firmei la inspectorat şi sancţiunile aplicate, dacă a fost cazul.
Persoanele în căutarea unui loc de muncă înafara ţării trebuie să verifice dacă, la semnarea unui contract individual de muncă în străinătate, acesta cuprinde cel puţin următoarele elemente: ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresă, număr de telefon sau fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de salarizare, condiţiile de transport, locuit şi condiţiile de protecţie socială.
Legea 156/2000 reglementează condiţiile în care aceste societăţi comerciale pot desfăşura activitate de selecţie şi plasare a forţei de muncă în străinătate. Agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are ca activitate principală “selecţia şi plasarea forţei de muncă”, să fie înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul, să dispună de spaţiul şi de dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi să aibă încadrat în muncă personal cu experienţă în domeniul forţei de muncă. Totodată, angajatorul trebuie să organizeze o bancă de date care să cuprindă ofertele şi solicitările de locuri de muncă în străinătate, informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi în evidenţa lor, precum şi să încheie cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din străinătate, după caz, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă. De reţinut că persoanele fizice nu au dreptul să exercite activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »