La Şimleu Silvaniei s-a comemorat Ziua Internaţională a Holocaustului

Ziua Internaţională a Holocaustului şi împlinirea a 70 de ani de la deportările evreilor din Transilvania de Nord au fost marcate şi în acest an la Şimleu Silvaniei printr-o serie de activităţi comemorative care s-au desfăşurat la Sinagoga Muzeu şi la Casa Orăşeanească de Cultură din localitate.

La activităţile, care au avut loc duminică 26 ianuarie, organizate de Primăria Şimleu Silvaniei, Consiliul Local Şimleu Silvaniei şi muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord au luat parte invitaţi de seamnă, printre care şi ambasadorul Poloniei în România – Marek Szczygiel, dar şi ambasadorul Israelului – Dan Ben-Eliezer, care au venit să aducă un omagiu victimelor Holocaustului.
După cum a explicat Daniel Stejerean, directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord – Şimleu Silvaniei, programul dedicat comemorării victimelor Holocaustului a debutat la Sinagoga Muzeu cu o expoziţie de picturi, „Suferinţă în speranţă”, realizate de elevii cercului „Silvan- Art” din localitate, iar apoi activităţile comemorative au continuat la Casa Orăşenească de Cultură, unde cei prezenţi au vizionat un film, un interviu realizat cu Elly Gross, originară din Şimleu, actualmente stabilită în New York, supravieţuitoare a Holocaustului. „Anul acesta nu a putut să ajungă la Şimleu şi a trimis un CD cu un interviu, care a putut fi ascultat de toţi cei prezenţi la manifestările dedicatae Holocaustului”, a precizat Stejerean. Programul a continuat cu un program de poezii – prezentat de elevii implicaţi în Proiectul de înfrăţire dintre Colegiul Naţional Silvania „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei şi Liceul „Brener Petach Tikva” din Israel, cu prezentarea piesei de teatru „Păpuşarul” – o altfel de viziune asupra fenomenului Holocaustului, în regia lui Alexander Hausvater şi un concert comemorativ susţinut de formaţia „Mazel Tov” din Cluj Napoca.

Elly Gross – supravieţuitoarea Holocaustului

Elly Gross, supravieţuitoarea Holocaustului, originară din Şimleu Silvaniei stabilită la New York, a făcut primele dezvăluiri despre ororile prin care trecuse, unei fundaţii conduse de Steven Spielberg, în anul 1995. Cu toate că avea doar 15 ani când a fost deportată în infernul de la Auschwitz-Birkenau, cu întreaga familie, unde a stat un an de zile, a fost singura care a reuşit să supravieţuiască. În interviul acordat regizorului Spielberg, supravieţuitoarea îşi aminteşte că până la cel de-Al Doilea Război Mondial, la Şimleu Silvaniei a existat o puternică comunitate evreiască, care până la urmă a dispărut complet.
Imediat după Paşti, în anul 1944, evreii din Şimleu Silvaniei şi din zonele învecinate au fost scoşi din propriile locuinţe şi cantonaţi cu forţa în ghetoul din Cehei. Aici, a văzut evrei de vârsta a treia, bătuţi crunt şi torturaţi de soldaţii hortyşti, suspectaţi că şi-au ascuns bunurile de valoare.
În ghetou, Elly Gross a avut sarcina de a curăţa cartofi pentru prepararea hranei a evreilor închişi, sarcină pe care a primit-o ca pe o binecuvântare pentru că putea să-şi hrănească familia: mama şi un frate mai mic. Câteva săptămâni mai târziu, pe 28 mai 1944, tuturor evreilor din Cehei li s-a ordonat să urce în vagoane pentru a fi duşi la Auschwitz, vagoane în care se transportau vitele. Într-un singur vagon erau închişi aproximativ 100 de oameni. După şase zile, cât a durat călătoria până în lagărul de exterminare, Elly a fost despărţită de familia ei, fiind de altfel ultima dată când îi mai văzuse în viaţă pe mama şi pe fratele ei. Apoi, grupul de evrei din Şimleu Silvaniei din care făcea parte şi Elly a fost escorat înspre o clădire. Acolo, toţi au fost puşi să se dezbrace şi apoi, inclusiv femeile au fost rase în cap. La duşuri, au primit un săpun pe care era gravat în limba germană „Jude Seife” – săpun evreiesc, iar imediat după ieşirea de la duşuri li s-a spun că sunt la Auschwitz -2- Birkenau, Lagăr C, o zonă cu peste 30 de barăci unde se aflau femei evreice din Ungaria şi din teritoriile ocupate de hortyşti.
În lagăr, Elly a fost pusă să facă de toate: să care apă pentru aproximativ 1.000 de femei, să spele pe jos şi să facă tot ceea ce era nevoie. În luna august, evreica din Şimleu a fost trimisă de către doctorul Mengele, împreună cu alte femei la, Fallerslaben, o localitate în Germania, unde a lucrat la fabricarea minelor antipersonal. Gazele din această fabrică au îmbolnăvit-o şi cu toate acestea, chiar dacă era o regulă ca femeile îmbolnăvite să fie trimise din fabrică, pe Elly au lăsat-o în continuare, acolo, şi a fost pusă să spele podele. În luna aprilie a anului 1945 a fost trimisă la Zalsweden, unde s-a reîntâlnit cu alţi evrei, iar în 14 aprilie 1945 s-a bucurat de eliberare.
După ce s-a întrors acasă, în Şimleu Silvaniei, unde n-a mai găsit pe nimeni, a aflat că toată familia i-a fost ucisă. Tatăl ei a fost ars de viu pe rug, iar mama şi fratele ei au pierit în lagăr.
Primele declaraţii publice, cu excepţia interviului realizat de regizorul Steven Spielberg, despre darma familiei sale a avut loc în anul 1998 pe când vizita Muzeul care a apărut în locul lagărului de la Auschwitz-2- Birkenau. Aici, pe un perete a văzut o poză cu mama sa care-l ţinea în braţe pe fratele ei, şi atunci Elly şi-a jurat că atât cât va putea, va scrie şi va face publică drama prin care a trecut familia ei şi popoprul evreu.
Evreica din Şimleu a mărturisit faptul că, numai o minune a ajutat-o să supravieţuiască Holocaustului. Ea s-a născut pe 14 februarie 1929, la Şimleu, în familia Berkovits. În 1946, la vârsta de 17 ani, s-a căsătorit cu Ernest Gross, şi el supravieţuitor al Holocautului. Până în naul 1966 au trăit în România, iar de atunci împreună cu întreaga familie, soţul şi doi copii, s-au mutat în America. Elly Gross este una din susţinătoarele înfiinţării Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei – unicat în Transilvania de Nord.

Peste 14.000 de evrei în Sălaj

Daniel Stejerean, directorul Muzeului Holocaustului a precizat că, ghetoul din Cehei era cunoscut ca unul dintre cele mai aspre din regiune din cauza cruzimii celor care îl conducea, un maghiar pe nume Krasnai Vasile. Pe lângă umilinţă, evreii ajunşi la Cehei erau supuşi la torturi în mod constant.
La recesământul din anul 1930 în judeţul Sălaj erau înregistraţi 14.000 de evrei, cu 1.000 mai puţin faţă de judeţul Cluj. Chinurile şi umilinţele la care au fost supuşi evrei din Sălaj au început chiar de la ghetoul din Cehei, unde „jidovii” au stat aproximativ trei săptămâni fără apă, fără hrană şi în condiţii inumane, iar apoi au fost îmbarcaţi în vagoane de animale şi duşi la Auschwitz.
Potrivit lui Stejerean, în prezent în oraşul Şimleu Silvaniei, unde a existat o puternică comunitate de evrei, mai sunt cinci familii mixte de evrei.