Interviu: Prefectul judetului Salaj, Andrei Todea: Sefii nostri supremi sunt contribuabilii

Magazin Salajean 28 decembrie 2006 0

Interviu: Prefectul judetului Salaj, Andrei Todea: Sefii nostri supremi sunt contribuabiliiFinal de an 2006. Un scurt interviu cu prefectul judetului Salaj, Andrei Todea. Reprezentantul Guvernului in teritoriu. Cateva intrebari calme si vreo doua mai acide. La Multi Ani!

Haideti sa vedem…

Rep.: D-le Todea, ati declarat, in ultimele dintre intalnirile cu presa pe care le-ati avut in acest an, ca, pe ansamblu, anul 2006, pentru judetul Salaj, a fost un an bun, in anumite privinte chiar foarte bun. Ati dat exemple in acest sens. Eu va intreb, un pic mai critic: oare chiar asa stau lucrurile? Sau a fost o incercare a dvs. de a incheia, intr-un fel anul, intr-un mod, sa-i spunem, optimist?

Andrei Todea: Pentru ca la sfarsit de an este bine sa fii sincer si sa intri in noul an descarcat de tot soiul de pacate, vreau sa va spun ca, desi nu imi plac cifrele, si nu consider ca intotdeauna cifrele reprezinta oglindirea corecta si foarte reala a unui bilant, de data aceasta a trebuit sa tin cont de ele. Pentru ca altfel nu poti sa faci un bilant. Bilantul il faci pe cifre, pe lucruri concrete. Si eu am incercat sa fac un astfel de bilant. Raportul de activitate pe care l-am prezentat si l-am pus pe site-ul Institutiei Prefectului si l-am trimis Ministerului Administratiei si Internelor, nu mi-am permis sa fie nici unul formal, si nici unul in linii generale. Tot acest raport se bazeaza pe lucruri reale. Ceea ce s-a intamplat, in ceea ce priveste fiecare institutie deconcentrata. Si tocmai de aceea am putut sa concluzionez ca anul 2006 pentru Salaj a fost un an bun. Nu numai prin prisma faptului ca in judet au intrat nu stiu cate mii de miliarde de lei. Poate pentru cetateanul de rand este putin important ca au fost 1.600 de miliarde sau ca au fost 100 de miliarde. Dar este important ca foarte multe lucruri se vad dupa acesti bani. Pot sa spun ca in ceea ce priveste infrastructura, haideti sa ne gandim la lucruri punctuale. La drumul Sinmihai – Hida, care nu a fost niciodata un drum bun, astazi avem un drum bun pe care putem circula. Haideti sa vedem ca sunt multe comune din judet, in care drumurile intre sate, ulitele, acum sunt pietruite. Care pana mai ieri, acum un an incoace, erau pline de noroi si desfundate in perioada ploioasa. Haideti sa vedem ca s-au refacut niste albii. Haideti sa vedem ca s-au refacut, totusi, niste albii. Haideti sa vedem ca s-au facut niste aparari de maluri. Haideti sa vedem ca s-a incercat sa se limiteze efectele alunecarilor de teren. Multe lucruri s-au facut, lucruri care se vad. Si se simt. De aceea mi-am permis sa spun ca, in general, anul 2006, pentru judetul Salaj, a fost un an bun. Mai bun decat ceilalti ani. Nici asta nu putem sa spunem, ca peste tot am putut sa intervenim. Nu toate locurile din Salaj arata la fel. Asta este clar. Dar, in multe locuri, s-a facut mult. Ceea ce se simte in viata de zi cu zi a cetateanului. In sensul acesta spuneam ca a fost un an mai bun.

Suntem pregatiti de aderare

Rep.: A fost un an mai bun si pentru asa-zisa pregatire pentru aderarea, integrarea, ce-o fi, la UE? Adica, este capabil Salajul, la modul real, sa se confrunte cu acest eveniment istoric, pe care nu stiu cati il pricep la adevarata lui valoare?

A.T.: Vreau sa va spun un lucru. Anul acesta am facut foarte multe lucruri ca sa ne pregatim aceasta aderare. In primul rand, suntem pe finalizare cu legile fondului funciar. Ce inseamna acest lucru? Ca intram in UE cu problema funciara 94 la suta rezolvata. Adica, intram cu o serie de proprietari, nu intram cu proprietati incerte. Sigur, exceptand problemele punctuale, care mai exista. Si exista probleme punctuale. Si mai exista oameni nemultumiti, ca si procese. Destul de multe procese, pe care le va rezolva Justitia. Pe de alta parte, avem institutiile necesare, vorbesc de Agentia de Plati, de agentia de Dezvoltare Rurala, de Oficiul de Consultanta Agricola, avem toate aceste institutii absolut necesare pentru absorbtia fondurilor comunitare. Nu functioneaza inca la parametrii proiectati, pentru ca e firesc sa fie asa, fiind structuri nou-create. Dar, suntem pregatiti. Oricum, vreau sa va spun ca, din acest punct de vedere, sunt optimist, pentru ca am fost in Slovacia, in Polonia, si pot sa va spun ca nici ei, la momentul aderarii, 1 mai 2004, nu erau cu nimic mai pregatiti decat suntem noi astazi. Si judetul Salaj, in particular vorbind.

Rep.: Va reprosati ca nu ati facut ceva in 2006 si ati fi putut sa faceti?

A.T.: Da, sigur ca la moment de bilant, intotdeauna iti faci reprosuri ca ai fi putut face mai mult. Noi trebuie sa intelegem foarte clar, cei care lucram in administratia publica, vorbesc de cei din Institutia Prefectului si cei din institutiile publice deconcentrate, relatia cu cetateanul. Descentralizarea inseamna, de fapt, apropiere de cetatean. Ceea ce noi nu am reusit inca in totalitate sa intelegem. Trebuie sa intelegem ca toti suntem platiti din contributiile cetatenilor, ca, de fapt, sefii nostri supremi sunt contribuabilii, pentru ca ei ne platesc. Ei, inca acest lucru, in administratie, nu este inteles. Pot sa spun ca am incercat sa fac cate ceva si am incercat sa sensibilizez pe toata lumea sa fie transparenta, sa fie deschisa, sa fie apropiati de cetateni. Nu stiu in ce masura am reusit, cred ca nu in foarte mare masura.

Acest lucru trebuie sa dispara

Rep.: Va intreb asa, de sfarsit de an, cati dintre sefii de institutii deconcentrate din Salaj, din punctul dvs. de vedere, sunt pregatiti, profesional, pentru a face fata cerintelor europene?

A.T.: Daca imi permiteti acum, la bilant, o sa spun procente. Intre 50 si 75 la suta. Dar, mai undeva inspre 50…

Rep.: Si ce-o sa faceti cu cei care nu sunt capabili?

A.T.: Se vor autoelimina de pe piata. Pentru ca suntem pe o piata libera, si in ceea ce priveste managementul. Fiecare partid politic, daca se va ramane pe aceeasi structura ca sefii institutiilor deconcentrate sa se schimbe odata cu puterea politica, va trebui sa-si formeze o echipa de specialisti, in fiecare domeniu. Este un model asemanator, intr-o democratie consolidata, cum este cea americana. Un model interesant, demn de luat in seama.

Rep.: Nu e bine sa va pun acum, la sfarsit de an, in dificultate, dar nu ma pot abtine. Dupa o emisiune pe care am avut-o la Radio Transilvania, un important lider politic a iesit public si v-a criticat in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei. A fost o iesire interesanta, care poate da socoteala si de multe alte lucruri. Eu va intreb acum: ati fost suparat pe acea iesire sau va asteptati la asemenea critici?

A.T.: In primul rand, vreau sa va spun ca niciodata nu ma supara criticile. In fiecare critica exista un punct constructiv. Trebuie, in schimb, sa intelegem ca pozitia de prefect si Institutia Prefectului, conducerea Institutiei Prefectului, pe langa faptul ca s-a depolitizat, fiind o functie publica, care asigura continuitatea in administratie, de fapt, are anumite atributii si anumite parghii. Trebuie sa iesim de sub imperiul care, din pacate, este intiparit in mintea multora, ca prefectul este atotputernic si ca poate sa mearga sa zanganeasca catuse intr-o parte si in alta, ordona controale intr-o parte sau in alta sau schimba dupa felul cum s-a trezit dimineata directorii sau alte autoritati publice. Acest lucru trebuie sa dispara. Prefectul are niste parghii foarte clare stabilite prin lege. Legea ne spune foarte clar care sunt competentele noastre. Noi, ca inalti functionari publici, nu ne putem substitui nici organelor de cercetare penale, si nici Justitiei, in intregul ei. Justitia este o putere separata in stat. Nu ne putem face meseria decat respectand legea.

Rep.: Este posibil sa fiti mutat din judet?

A.T.: Da. Este foarte posibil. De altfel, Legea mobilitatii, zilele acestea, va trece ori prin ordonanta de urgenta… oricum in cel mai scurt timp va aparea Legea mobilitatii. Ce inseamna Legea mobilitatii? Inseamna ca toti inaltii functionari publici suntem la dispozitia Ministerului Administratiei si Internelor si a Guvernului. Fiecare dintre noi putem fi mutati, fie dintr-un judet in altul, fie dintr-o pozitie in alta. Pe mine, de exemplu, daca MAI considera asa, ma poate muta subprefect la Tulcea sau la Botosani. Sau, foarte bine, ma poate muta prefect la Constanta sau mai stiu eu in care judet. Sau, foarte bine, ma poate face inspector guvernamental, sa ma ocup de implementarea politicilor de mediu ale UE in Transilvania. V-am dat niste exemple, unde as putea fi mutat. In principiu, in schimb, exista in proiectul de lege pentru mobilitate, exista o prevedere care spune cam in felul urmator: un prefect poate sa stea trei ani in acelasi post, iar cu aprobare speciala din partea Guvernului inca maxim trei ani, in acelasi judet. Dupa care, este obligatoriu sa intervina mobilitatea. In mod normal, fiecare dintre prefecti mai avem inca un an si jumatate, doi ani de stat in judetele in care suntem acum. Asta nu inseamna ca inainte de termenul de trei ani nu poti fi mutat dupa cum considera Guvernul Romaniei.

Intram in Europa ca romani

Rep.: Daca dvs. considerati ca trebuie sa mai spuneti ceva, ce nu ati spus in acest an, si ati fi dorit sa spuneti…

A.T.: As vrea sa repet ceva. As dori ca aceeasi mandrie pe care o simt si eu, pentru ca, intr-adevar traim momente istorice, aderarea Romaniei la UE este un moment istoric, sa o simta si locuitorii judetului Salaj. Mandria ca suntem romani, ca intram in Europa ca romani, ca nu ne pierdem identitatea, ca pornim cu niste atuuri si ca viitorul nostru este un viitor sigur si, in mod cert, mai prosper. Ca nu se va intampla de la o zi la alta, si de asta sunt convins. Dar, suntem pe un trend ascendent si convingerea mea ferma este ca vom trai mai bine.

Rep.: Jurnalistilor le urati ceva?

A.T.: Le urez sa fie vigilenti in anul 2007, pentru ca vigilenta lor si colectarea catre presa a nemultumirilor cetateanului, ne pot aduce pe noi pe drumul cel bun. Ne pot arata unde gresim sau ne pot imbunatati activitatea.

a consemnat Daniel SAUCA

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »