Duminică, sălăjenii sărbătoresc Ziua Drapelului Naţional

Magazin Salajean 24 iunie 2011 0

Duminică, sălăjenii sărbătoresc Ziua Drapelului Naţional

Instituţia Prefectului Judeţului Sălaj, în colaborare cu instituţiile abilitate, organizează un ceremonial militar şi religios prilejuit de Ziua Drapelului Naţional, care va avea loc duminică. Toţi cei interesaţi sunt aşteptaţi de organizatori, începând cu ora 9, pe platoul din faţa Palatului Administrativ, să îşi exprime cu această ocazie sentimentele de respect faţă de Tricolor, unul dintre cele mai importante simboluri naţionale.

Constituţia României prevede la articolul 12, alineatul 1 că Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită prin Legea 96/1998 şi se sărbătoreşte anual la data de 26 iunie.

Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei şi cel de stat al Ciadului, neavând însă nicio legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa uşor mai închisă a fâşiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuţii la nivel internaţional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizaţiei Naţiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existenţa tricolorului vertical albatru-galben-roşu ca drapel al României este anterioară existenţei statului Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporţie diferită, un albastru mai deschis şi stema ţării în centru.

Conform unei legende foarte răspândite, culorile roşu, galben şi albastru ar fi fost fost utilizate încă din vechime de către români ca simbol al lor sau de alţii pentru a-i desemna pe aceştia. Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi şi pe lambrechinii stemelor, dar, deoarece până la începutul secolului XIX, conştiinţa de a forma un neam nu exista decât la câţiva cărturari precum Grigore Ureche, ele nu erau folosite pentru a îi identifica specific pe români, iar steagurile ţărilor româneşti, până în al doilea deceniu al secolului XIX, erau cele moştenite din Evul mediu, cu o simbolistică heraldică fără legături cu ideea modernă de naţiune.

Tricolorul, ca simbol al naţiunii româneşti, apare la începutul secolului XIX : astfel, este de remarcat prezenţa celor trei culori în canafii şi în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificaţia: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui). Tricolorul a fost adoptat întâi în ţara Românească, în 1834 ca drapel de luptă, când domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Acest model era un steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc. Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru. La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: Steagurile aceştii de Dumnezeu păzite ţări din vechime au fost fala oştirilor sale şi semnele slavei lor… Miliţia românească organizată pe temeiuri de regulă şi disciplină europeană, dobândeşte iarăşi acel drept din vechime şi primeşte steagurile sale cu feţile naţionale şi cu pajera prinţipatului. Domnia mea dar încredinţează acum batalioanelor de infanterie şi divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinţii şi al supunerii către legile întocmite…”.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »