BUNA VESTIRE – prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului.

Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. Tot în această zi, cei care ţin post au dezlegare la peşte.

Buna Vestire este praznuită de Biserică în 25 martie.  Buna Vestire sau aşa cum este cunoscută în popor – Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. Unele pagini d eistorie a religiilor susţin că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La început aceasta era doar locală şi cu denumirea de sărbătoare a “aşteptării Nasterii Dom¬nului”. Variaţia datei de prăznuire a existat în Apus până în secolul al XI- lea, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie). În Răsarit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndata ce Naşterea Domnului a început să fie sarbatorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului al V-lea. Buna Vestire este sarbatorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peşte, indiferent în ce zi din săptămână ar cădea aceasta.

Leave a Comment