Ziua şi cătuşele: ne dispar căpuşele!

Nu e zi să nu asistăm, tot mai puţin loviţi de uimire, la o arestare grandioasă. La o prăbuşire cu răsunet, a unei „personalităţi”. Deschizi ziarul, televizorul sau internetul şi iţi apare în fiecare zi o mutră smerită de  ministru, preşedinte de consiliu judeţean, şef de poliţie, judecător, baron, patron, gherțoi sau altă specie, care îşi priveşte trist, mâinile încătuşate. În timp ce infracţionalitatea de drept comun scade şi devine din ce în ce mai măruntă, comparativ cu tunurile ăstora, de milioane de euro care ne lasă cu gurile căscate, camerele aresturilor de poliţii şi celulele penitenciarelor devin neîncăpătoare pentru “lumea bună” şi rafinată a ţării. Faza de ruşine, de consternare, de stupoare, am depăşit-o de mult. Nici în tenebrele mafiei italiene sau sud-americane nu vezi atâtea arestări şi asemenea fapte, de prejudicii nu mai vorbim! Cum, tu, şef pus să combaţi crima organizată şi terorismul, furi de uiţi şi tu cât Dumnezeu ai furat şi pentru tine şi pentru alţii; cum tu, ministru de interne, pus să conduci toată suflarea poliţistă din ţară, iei şpagă juma’ de milion de euro, şi mai ai tupeul, între timp, să dai ochii peste cap şi să pui concluzii usturătoare la bilanţurile poliţiştilor, îndemnând ipocrit şi nesimţit la “muncă, disciplină şi integritate”? Cum tu, judecător la Curtea Constituţională, o instituţie a cărei probitate morală şi seriozitate trebie să rămână neatinse , fiind prin definiţie deservită de oameni cu o constituţie socială, morală şi profesională fără cusur, te înhăitezi cu toţi dubioşii din urbe, le faci pe plac, îi scapi de belele, le dai poziţii şi beneficiezi de pe urma acestor activităţi de cele mai înjositoare dar deosebit de grase favoruri? Sau tu, conducere de poliţie judeţeană, de la inspector şef până la adjunct şi şefi de servicii, luați toți  calea arestului şi a ruşinii supreme, de pe scările de unde până ieri dădeați ordine şi indicaţii preţioase…Iar lista întrebărilor, în care putem include şefi de trusturi media, politicieni, oameni care zac cu nesimţire pe funcţii până vreo instanţă le spune la megafon că da, aşa e cum zice legea, luați-vă zborul! Avem nevoie de hotărâri judecătoreşti să punem în aplicare o lege care există şi care spune clar ceea ce e bine sau rău, permis sau nepermis? Adică, tu ştii că mergi înainte, ca o vită, în suprema ilegalitate, însă aştepţi ca o instanţă să dea dreptate…legii!?  Să se „confirme” ceea ce e deja legiferat? Şi abia atunci să-ţi iei catrafusele şi să te cari bolborosind…  Îmi este ruşine că am fost condus de astfel de oameni. Că le-am ascultat discursurile. Că mi-au intrat în viață. Că le-am admirat costumele. Că i-am şi crezut şi poate chiar apreciat la un moment dat. Ce-o simţi românul simplu, demn şi cinstit, văzând aceşti grobieni îmbuibaţi, cu burţi revărsate şi cearcăne vinete la ochi, de atâta grijă pentru ţară, cum sunt îmbrânciţi în dube şi trimişi  direcţia beci, spre fasolea la cazan şi odihnă pe cameră? Simte amărăciune şi dezamăgire. Poate dacă legea le-ar lua acestor şobolani şmecheri totul, dar absolut totul, astfel încât la ieşirea triumfală din puşcărie să o ia nu de la zero ci de la minus, poate că atunci dreptatea ar fi cât de cât suficientă. Munceşti, te speteşti, te sacrifici numai tu, familia ta şi Dumnezeu ştiţi cum, şi tot sărac și datornic eşti. Mai vine şi bătrâneţea, mai loveşte şi o boală, cât trebuie să fii de cumpătat şi de calm, ca să nu iei o botă şi să le tragi una căpușelor, să dispară definitiv din peisaj , lor şi celorlalte, multe, dar încă nedescoperite de braţul legii? Românul de rând e însă om cerebral. Şi priveşte aceste spectacole zilnice ştiind că un echilibru şi o răsplată există, iată, pentru toate undeva pe lumea asta. Că nu poate fi doar bine pentru cel care face atât de mult rău, şi doar rău pentru cel care trăişte la limita modestiei însă cu fruntea sus! Încep să ne dispară căpuşele, alea mari şi nesătule şi ăsta este primul semn că România poate deveni un pământ curat, după atâţia ani în care gunoaiele cu grai, din scaunele mai scunde sau mai înalte ale instituţiilor statului, au otrăvit şi profanat tot ce a fost bun în ţara asta. Au sărăcit tot ce s-a putut sărăci şi au invadat toate cotloanele vieţii noastre cu cele mai toxice acţiuni şi fapte. Poate că încă nu este totul pierdut, şi mai avem timp, aşa cum spunea Petru Rareş, să fim iarăşi ce-am fost şi mai mult decât atât.

5 Thoughts to “Ziua şi cătuşele: ne dispar căpuşele!”

  1. Zălăuan

    Cravaşat de americani,DNA-ul scutură clopoţeii, face dosare de zor. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, deocamdată din marille jafuri naţionale EADS, Microsoft, retrocedări frauduloase, nu numai că nu s-a recuperat niciun euroi, nu numai că nu s-a dat nicio condamnare, de fapt, nu a fost trimis nimeni în judecată. Asta deci EADS, Microsoft jefuiesc românii de 10 ani, se ştie tâlharii generali MAI în frunte cu porcul Zaharia, se ştiu cocoşii şi pescarii de la Microsoft !

  2. mE

    si asta e doar ce vedem, ce s-a descoperit! In realitate dezastrul este mult mai marec. Vai de tarisoara asta si de omul cinstit.

  3. ion.

    Acesta este capitalismul.

  4. clone

    „Există societăţi capitaliste unde toţi cetăţenii, incluzând clasa muncitoare, împart în mod rezonabil prosperitatea generată de capitalism.Olanda, Austria, Suedia, Danemarca si alte) sunt ţări capitaliste de succes.”

Leave a Comment