SUB O TREIME DE CETATENI EUROPENI

Magazin Salajean 27 noiembrie 2007 0

Ne-am agitat atita sa intram in Europa. A trebuit sa apara Gorbaciov, sa cada zidul Berlinului, sa iasa studentii in strada la Leipzig si muncitorii la Timisoara, sa invadeze Milosevic Bosnia si sa bombardeze NATO Belgradul, o suma intreaga de fapte cu totul neplauzibile au trebuit sa se intimple ca Romaniei si Bulgariei, doua tari care trezeau compatimire mai mult decit respect sau simpatie sa li se faca loc in plutonul european. Multa lume a pus umarul, de la George W. Bush si Tony Blair la Viorel Hrebenciuc (care a tras in sus participarea la referendumul european din 2003 ca sa arate ce buni europeni sintem), la Monica Macovei (care ne-a scapat de clauzele de salvgardare). Si toate astea, ca ieri sub o treime din romani sa se tirasca la vot plictisiti si fara nici un entuziasm. Am cistigat cetateania europeana, dar putini dintre noi vor sa o si foloseasca. Departe de a ne simti mindri ca trimitem o garnitura de romani in Parlamentul european, ne intrebam cum se vor descurca ei pe acolo si daca nu cumva ne-ar fi ambarasat mai putin daca stateau pe acasa.

Trei sint cauzele slabei participari de ieri la alegeri si la referendum. O sa le enunt in ordinea importantei lor. Prima este esecul politicii ca proiect colectiv. Romanii sint oameni realisti. Incapacitatea de a coopera a partidelor din Alianta DA a fost o lovitura importanta data interesului si participarii politice. Ce rost are sa investesti speranta in orice proiect politic, daca unul inzestrat cu tot ce ii trebuia, lideri (Basescu), tehnocrati (Macovei), generatie noua (liberali), esueaza atit de lamentabil, si fara nici un motiv scuzabil? De ce sa creada vreun votant ca o noua alianta, mai ales ca singura plauzibila ar fi a PSD cu unul din partidele fostei Aliante, deci intre fosti inamici cu pozitii ideologice diferite, ar functiona mai bine dupa urmatoarele alegeri? E clar ca egoismul si lacomia sint prea mari pentru o abordare rationala a aliantelor politice la noi. Nu poti coopera cind fiecare vrea tot.

A doua cauza pentru care lumea a stat acasa ieri este esecul politicii ca proiect de personal. Nu ne plac oamenii nostri politici. Si stim ca nici un sistem de vot nu va produce o alta calitate, radical diferita, a oamenilor politici. In fond, discutia despre sistemul de vot ca modalitate de reforma a clasei politice e cam ca discutia despre tehnologia cirnatilor de Craciun. Unele gospodine folosesc in continuare masina traditionala de tocat, prin care compozitia se scurge in mat numai partial omogenizata, altele si-au luat masini electrice, foarte performante, care transforma intr-o pasta omogena ceea ce pui inauntru. Dar nici o gospodina nu crede ca masina, si nu compozitia, e factorul decisiv al calitatii cirnatilor. Cu orice fel de masina de tocat, daca inauntru pui aceeasi carne vei avea aceiasi cirnati. In fiecare oras din Romania fiecare votant vede cine este intr-un partid sau altul, si ce tip de oameni ajung in politica. Nici un om cu scaun la cap nu crede ca exista vreo inginerie electorala care sa schimbe acest lucru.

Al treilea motiv pentru care oamenii nu au avut chef nici de europene, nici de referendumul presedintelui, a fost acest razboi vicios al bunelor intentii care e o trasatura tipica a ciinoseniei romanesti, dar in ultimele saptamini a luat proportii suparatoare. A fost penibila lupta asta pentru sistemul de vot, penibila odata pentru ca sistemul de vot nu are o influenta importanta asupra calitatii oamenilor politici, si actorii care sustineau diverse sisteme stiu dupa parerea mea asta si toata elocventa lor e pur egoism politic, si penibila a doua oara pentru ca, oricit ai tine la o anumita forma de vot si la ideile tale in general, nu le poti promova prin orice metode. Am ajuns sa citesc de exemplu ca opinie a unor

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »