Revoluția penalilor în țara șmecherilor

Nu cred că există în istoria recentă a vreunei țări civilizate o situație similară cu cea prin care trece, astăzi, România. Și nici nu îmi pot imagina cum s-ar putea întâmpla, vreodată, ca într-o țară ce se vrea pro-europeană, un partid aflat la putere să-și devoreze cu atâta cruzime propriul guvern. Pentru că, pur și simplu, lăsând deoparte orice fel de speculații cu babe cloanțe și agenți secreți de genul 007, demersurile celor din coaliția PSD-ALDE seamănă mai degrabă cu un act de sinucidere politică. Ca să nu spun… de prostie cu acte în regulă.

Încă din anii ’90, când Partidul Comunist Român purta nonșalant pe stăzi masca FSN-ului, social-democații dădeau impresia că fac parte dintr-un partid de monolit. De altfel, de-a lungul anilor, indiferent prin câte transformări a trecut, PSD a lăsat mereu impresia de partid al unei echipe omogene, ce poate să hotărască în orice clipă soarta oricărui scrutin. De când a ajuns, însă, la conducerea partidului Liviu Dragnea, lucrurile au luat o turnură deloc favorabilă PSD. Acest lucru de vede, dar mai ales se simte, astăzi, după doar șase luni de guvernare social-democrată.

Ei bine, în momentul în care nu ai dușmani politici, începi să-i inventezi, să ți-i creezi singur. Asta a făcut și Dragnea. Dacă PSD nu a avut vreun dușman autentic în Opoziție, liderul din Teleorman și-a îndreptat tunurile spre cel mai important om din partid. Individ care deloc întâmplător este nimeni altul decât premierul Grindeanu, adică marioneta cu care același Dragnea și-a făcut mii de selfie-uri în ultima jumătate de an. La început, în naivitatea mea, m-am gândit că este vorba despre vreo nouă mișculație inteligentă de-a lui Dragnea, însă m-am dumirit foarte repede. Teleormăneanul a ţinut să ne lămurească repede pe toți că, până la urmă, tot circul ăsta este pornit dintr-o sete infinită de putere, dar mai ales pentru a-și atinge singurul obiectiv al actualei coaliții: să scape el și Tăriceanu de ghearele justiției. Pentru acest deziderat, Dragnea și omologul său de la ALDE sunt în stare să-și dinamiteze propriile partide și, implicit, să arunce ţara în haos, declanşând o criză politică ce nu pare a avea o rezolvare rapidă.

Am convingerea că Dragnea nu se aştepta să ajungă în situaţia de acum. Da, în mod cert, a fost luat prin surprindere de reacția premierului Grindeanu, care pare că s-a săturat să dețină rolul primului clovn al țării. Ori, la această dată, cu două zile înainte de moțiunea de cenzură, Dragnea are nodul la cravată destul de strâns. Dovadă sunt ochii ce stau să-i iasă din orbite când privește în juru-i.

Desigur, ceea ce se întâmplă a depășit deja sfera ridicolului, astfel că moţiunea care va avea loc miercuri, în afară de faptul că va crea o situație penibilă pentru PSD şi ALDE, ea este şi foarte periculoasă. Dacă Grindeanu rămâne premier de miercuri încolo, Dragnea și Tăriceanu se vor umple și mai mult de ridicol, trăgând după ei, în derizoriu, demnitatea parlamentarilor și filialelor PSD care le susțin demersul. Iar, în cazul în care moţiunea trece, i se ridică mingea la fileu preşedintelui Iohannis. În acea situație, președintele poate forţa numirea unui premier agreat de el, în niciun caz de Dragnea şi Tăriceanu, fapt care pur și simplu ar dinamita coaliția PSD-ALDE. Așa că, oricât ar încerca să o dea după vișin, Dragnea este prins cu pantalonii în vine.

Oricum, cred că majoritatea sunteți de acord că, în orice situație ne-am afla de miercuri încolo, povestea asta penibilă ar trebui să aibă doar un singur deznodământ. Atât Dragnea, cât și Tăriceanu, ar trebui aruncați acolo unde, cu siguranță, la un moment-dat vor ajunge, și anume la groapa de gunoi a politicii.  Până la urmă, destinul lor e deja stabilit. Și, cu cât se vor ajunge acolo mai devreme, cu atât mai bine. Pentru toată lumea. De data aceasta, vremurile nu mai țin deloc cu noi…