Reeditarea unei greseli

Magazin Salajean 21 martie 2008 0

Am curajul sa marturisesc ca, in 2004, l-am votat fara sa stau prea mult pe ganduri pe Traian Basescu. Spun ca am aceasta tarie de caracter, deoarece azi mi-e greu sa cred ca as mai face o astfel de greseala. Atunci, l-am votat pentru ca a stiut sa fie un politician parsiv, care stia sa isi castige simpatia alegatorilor altfel decat azi, cand recurge la stereotipii de genul demagogiilor promisiunilor desarte. Da, l-am mai votat pentru ca ma saturasem de aceleasi mutre acre, de genul Vadim Tudor sau Adrian Nastase. Ei bine, dupa patru ani de intoxicare cu Traian Basescu, azi ma gandesc ca as vota fericit pe oricine ar candida si, totodata, ar reprezenta o alternativa la actualul presedinte. Aceasta este gandirea omului de rand, a persoanelor care formeaza masa compacta a electoratului roman, obosit deja sa mai caute dreptatea si adevarul – doi termeni utopici, ingropati undeva in mizeria politicii romanesti.

Traian Basescu mi-a placut, candva, pentru ca iesea din tiparele politicianului roman obisnuit. Intr-adevar, mi-a placut pentru ca a stiut sa se foloseasca de trecutul sau comunist, astfel incat sa nu para ceva ostil. Cu toate acestea, Traian Basescu s-a schimbat. De obicei, puterea il schimba pe om in rau. Din aceasta categorie fac parte doar persoanele cu un caracter slab, iar eu nu-mi doresc un astfel de presedinte. Este dezolant sa constati ca, dintr-un om vesel, care emana optimism, azi, Traian Basescu este transformat intr-un primar de comuna izolata.

Din pacate pentru el, Traian Basescu s-a metamorfozat, in ultimii patru ani, intr-un om monoton, care nu mai are nimic de spus. Am putea spune, fara sa gresim, ca Traian Basescu s-a desumflat ca un balon.

Am considerat, in 2004, ca acest om ma reprezinta pentru ca stia sa fie altfel decat ceilalti. Stia sa atraga electoratul cu studii, sa fie un lider de opinie, altfel decat majoritatea politicienilor. Azi, seamana mai mult cu un lider de sindicat, frustrat ca aia din conducere nu il mai baga in seama la maririle de salariu.

Daca in 2004 Traian Basescu reusea sa isi insuseasca imaginea de presedinte al tuturor romanilor, azi imaginea lui s-a diluat intr-atat, incat am impresia ca dupa doar patru ani s-a transformat intr-un presedinte al tuturor celor cu opt clase. Pacat de energia consumata de catre cei din jurul sau, pentru ca toata munca lor – de constructie a unei imagini perfect basesciene – a fost in zadar. Si asta din momentul in care presedintele nu si-a mai putut tine in frau spiritul razvratit, iar marlaniile au inceput sa-i curga liber din gura.

Pe de alta parte, remarc faptul ca Traian Basescu a scapat, in ultimii ani, de foarte multe ori, de linsajul mediatic. Poate pentru ca cei mai multi dintre ziaristi l-au simpatizat, datorita ultimelor ramasite de omenie pe care le mai avea presedintele. Insa Elena Udrea, biletelele, Golden Blitz, alcoolul la volan, tiganca imputita^ etc. arata doar o parte infima din totalitatea exemplelor care au condus la involutia presedintelui.

Aici, trebuie sa recunoaste, vrem sau nu, ca presedintele este oglinda unei tari. Ei bine, in primii doi ani mai traiam cu impresia ca unele lucruri s-au schimbat in bine. Acum insa tind sa cred ca suntem in cadere libera. Si toate acestea pentru ca aceasta oglinda a unei tari pare ca se scufunda, dupa ce comandantul de vas – care s-a privit in ea timp de aproape 4 ani – si-a imaginat ca vede in ea o tara dupa chipul si asemanarea sa.

Cu toate acestea, Traian Basescu are mari sanse la cel de-al doilea mandat. Nu-i greu sa aflam un raspuns la aceasta presupunere. In primul rand, pentru faptul ca nu avem o alternativa. Apoi, pentru ca presedintele are o cota de popularitate (ce-i drept, destul de artificiala) pe care am intalnit-o doar la Ion Iliescu.

Chiar si in actuala situatie, nu-mi pare rau ca, in 2004, l-a votat pe Traian Basescu. Experienta traita a meritat pe deplin, insa nu as reedita-o…

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »