Omul-deșeu

Zalăul se confruntă cu o problemă ce pare să nu-și mai găsească rezolvare în vecii vecilor: mizeria din jurul blocurilor și de pe străzi, omniprezentă în ciuda eforturilor admninistrației locale, eforturi care, deși se văd sunt departe de a rezolva situația.

După ce anul trecut anunțam, cu adâncă durere în suflet, plasarea municipiului Zalău în fruntea topului privind cele mai murdare reședințe de județ din țară, autoritățile au înțeles și au început să facă investiții în mașini performante de curățat străzile, fiind totodată mărit numărul angajaților de la Citadin. S-a continuat programul de instalare a rampelor subterane de gunoi cu un nou punct de colectare, cel de pe strada Gheorghe Doja. Aceste rampe arată exact așa cum trebuie să arate un loc de colectare a deșeurilor: civilizat, modern, salubru.

Cu toate aceste eforturi și investiții, cetățeanul-gunoi continuă să arunce cu tot ceea ce are în membrele inferioare, indiferent de timp și loc. În gardul viu se plantează, în continuarea vieții, doze de suc și bere; mulți cetățeni de la bloc, într-o lene și nesimțire demne de cartea recordurilor, duc săculeții cu gunoi și îi parașutează în coșurile de gunoi stradal. Nici rampele moderne nu scapă: gunoi pe lângă gurile rampelor, cutii, hârtii, alimente în putrefacție. Pentru unii nu este greu, ci imposibil să ajungă la un grad de civilizație, fie el și de avarie, astfel încât, cu puțină înțelegere și un minimum de efort, să se comporte ca oamenii.

Consilierii locali sunt imuni la toate aceste nenorociri, nu înțeleg că este mai mult decât necesar să regândească sistemul de sancțiuni și să îi facă pe cei care ne urâțesc viața și ne pun sănătatea în pericol, să plătească până îi ustură fundul, atunci când aruncă gunoaie pe jos sau acolo unde nu trebuie. Sunt, totodată, foarte multe străzi care nu au mai văzut mătura de luni de zile, așa cum sunt străzi pe care dai cu tunul și nu găsești un coș de gunoi stradal. Coșurile de gunoi din stațiile de autobuz, cele venite la pachet cu adăpostul metalic în sine, sunt deja cu jegul de două degete pe ele, și asta pentru că Citadin nu vrea să înțeleagă că și în aceste coșuri trebuie pus un sac menajer din rațiuni de salubritate și pentru a ușura și munca angajaților.

În acest fel, coșurile metalice care se curăță (dacă s-ar curăța) cu mare greutate, sunt mânjite de tot felul de mizerii care se usucă pe ele și le fac să arate ca în suburbiile unui oraș subdezvoltat. Nimeni nu știe ce așteaptă consilierii noștri locali, Primăria, cei în drept să facă ceva atunci când se constată că investițiile sunt batjocorite imediat cum sunt implementate. Nu avem camere de luat vederi așa cum în alte orașe există deja de ani buni. Nu avem suficienți polițiști locali care să-i depisteze pe acești cetățeni-deșeu, pentru că, să fim serioși, nu suntem în situația să nu mai facem față cu hoții și scandalurile astfel încât să crezi că nu ar fi timp și loc și pentru astfel de activități.

Autoritățile, dincolo de efortul vizibil pe care îl depun, trebuie să înțeleagă faptul că orice investiție, orice lucru nou și frumos în oraș, nu reprezintă nimic de vreme ce nu reușim să menținem un oraș curat. Curățenia reprezintă prima și cea mai importantă mostră a civilizației, educației și a nivelului de trai dintr-o urbe. Este cartea noastră de vizită. Trebuie acceptat un adevăr: rămânem pe mai departe needucați, necivilizați, mulți, prea mulți dintre noi. Atunci când vezi cetățeni ocupând băncile din parcurile de joacă pentru copii, înconjurați de un covor de coji de semințe și cutii de bere, atunci când în autobuze vezi aceeași imagine de coșmar, te întrebi ce e de făcut.

Educație nu mai putem face cu vorba bună, iar cei care ne conduc trebuie să priceapă asta odată pentru totdeauna și să nu se mai prefacă, atunci când au gunoiul sub nas, că nu se întâmplă nimic. Dacă tot avem o armată de consilieri, de servicii în primărie care, mai nou, încasează și salarii mărite, poate că ar fi timpul unor schimbări drastice și pe acest segment. Să mai adaug faptul că, sub temperaturile de cod roșu din ultimele zile, riscul de îmbolnăvire este unul major, dincolo de orice neajuns de ordin estetic? E timpul ca municipalitatea să găsească o soluție, în regim de urgență, pentru ca omul-deșeu să primească ceea ce merită și să simtă asta la buzunar, o amendă cât zece la un loc, singura măsură care l-ar mai putea însănătoși.

 

 

One Thought to “Omul-deșeu”

  1. Anonim

    omul-deseu sau votantul lui ciuntu

Leave a Comment