La început(uri) de an

Daniel Săuca
„PNL, hotărât să preia guvernarea”. Cum? Prin alegeri anticipate? M-aș mira (până acum, după 1990, nu s-a întâmplat „minunea”, și nici acum, la jumătate de mandat parlamentar, nu sunt semne). Printr-o nouă tură de trădări? Destul de probabil. Ține, oricum, de „natura dâmbovițeană” (și nu numai, fenomenul pare universal) a mersului lucrurilor politice. Să așteptăm, totuși, să vedem evoluția (ori disoluția) refacerii PSD. E puțin probabil ca „soluțiile imorale” clasice (UNPR, PC, UDMR) să fie decisive în noua „ecuație”. Mingea politică e în terenul PSD. Și al premierului Ponta. Și, mai ales, în capacitatea (sau incapacitatea) lui de a se reinventa ca personaj politic de prim rang.

Am vizionat câteva producții recente, hollywoodiene, globale, cum vreți. Scenariile acestor filme, aproape toate, se „învârt” în jurul următoarelor teme: moarte, răzbunare, sex, moarte, răzbunare, apocalipsă, salvarea Pământului, eroi, moarte… Câteva titluri: „Under the Skin”; „Sin City 2”; „Interstellar”; „Exodus”; „Noe”, „Furia”; „Înainte să adormi”; „Equalizer”… Într-adevăr, teme universal umane: nașterea, viața, moartea. Și crime. Și răzbunarea… Cum nașterea și viața sunt în general plictisitoare, moartea, crimele, răzbunările sunt probabil mult mai palpitante. Și mai bănoase pentru industria ce, totuși, în 2014 ar fi avut cel mai slab an din ultimii 20. Sunt curios dacă vreodată se va scrie (sau s-a scris) istoria (și statistica) crimelor din filmografia universală. Numărul crimelor și al morților ar fi, destul de probabil, terifiant.

De mult nu am citit o carte bună de reportaje. V-o recomand cu plăcere: Nicolae Pătruț, „Dincoace și dincolo de cuvânt” (Ed. Eubeea, Timișoara, 2013). E și această carte încă un semn că reportajul de presă, reportajul literar, merită să redevină un gen frecventat de cât mai mulți jurnaliști, inclusiv de pe la noi. Sigur, îți trebuie un „bagaj” de talent și implicare jurnalistică pentru a scrie bine reportaje bune. Dar, sigur reportajele bune rămân (și în format print, și radio, și tv, și on-line). Știrile de doi lei, tabloidizante, isterice, propagandistice sigur nu. Părerea mea. Am citit oricum cu plăcere o carte bună de reportaje de Sărbători decât să vizionez, aproape pe toate canalele tv, știrile de genul celor amintite mai sus.