INCALZIREA GLOBALA SI INCALZIREA LOCALA

Magazin Salajean 24 iulie 2007 0

In unele tari a venit vara! In Romania, chiar foarte drastic, cu temperaturi de peste 40 de grade. In Anglia, cealalta tara europeana in care am locuit in acest semestru academic, dimpotriva. Ploi si inundatii. Dupa trei luni la maximum 20 de grade la Oxford m-am intors acasa acum citeva zile, si cind am deschis stirile pe Internet la BBC, conform unui vechi obicei, setarea pe care am facut-o ma informeaza in coltul din dreapta jos ca azi, la Oxford, la 100 de km de Londra, sint 18 grade. Poti sa crezi? La Bucuresti, la umbra, sint 43.

Intrigata fiind de aceste date paradoxale, am luat statisticile la puricat. Am aflat astfel ca in toata lumea emisia de dioxid de carbon, presupusa sursa a incalzirii globale, a fost cea mai mare in Europa dupa cel de al doilea razboi mondial. Cu toate acestea, temperaturile nu au crescut, dat fiind ca din cauza unor fenomene de pe soare, care e cind mai cald, cind mai putin cald, din motive doar de el stiute, chestia s-a nimerit intr-o perioada cind soarele nu se incalzea, deci nu s-a cunoscut. Temperaturile au inceput sa creasca cind soarele s-a incalzit iarasi, dar el s-a oprit din nou. In Anglia incalzirea s-a oprit pe la mijlocul anilor optzeci, de atunci temperaturile medii au fost constant mai scazute. Anul acesta a avut porimavara cea mai umeda si rece de prin timpul Revolutiei franceze de la 1790. Eu am sarbatorit 13 ani de casnicie la Oxford in acest an, intr-o casa la un minut de biserica ortodoxa din Canterbury Road unde m-am maritat in 1994. In acel 7 iulie erau 40 de grade afara. Anul asta, desi era soare si nici un nor, au fost doar douazeci.

Am impresia ca e o stiinta complicata asta cu vremea, chiar mai ambigua decit stiinta sociala in care mi-am luat eu doctoratul. Cheia problemei este daca tendinta generala depinde de noi sau nu. E actiunea umana factorul hotaritor al incalzirii globale, prin emisiile de dioxid de carbon? Daca da, atunci inteleg pe cei care incearca sa le taie, desi UE nu are mari sanse in privinta asta, daca le taiem doar noi nu serveste la nimic, americanii nu sint convinsi, iar India si China, principalii emitatori, nici nu se uita la aceasta idee, fiind prea ocupati sa ajunga din urma Occidentul. Adica cum, Occidentul a emis ce a vrut cit s-a dezvoltat, si acum spunem la altii ca nu se mai poate? Asta e curata discriminare. Iar George W. Bush a sustinut constant ca dovezile stiintifice sint proaste.

Dar chiar pentru ecologistul sceptic, care crede ca nu omul e principalul factor de incalzire, o politica privitoare la canicula nu poate fi decit folositoare. Nu imi e clar daca e un fenomen global, dar local e sigur. Insa cu cit vom imagina aceasta politica mai ambitioasa, de genul inchidem toate fabricile care nu ne apartin si care produc emisii de dioxid si unde lucreaza multi oameni care ar deveni someri, cu atit mai mici sanse avem sa rezolvam ceva. Mai bine ne inspiram din politici de convietuit cu caldura, precum tarile care au avut caldura intodeauna. La Dakar sint regulat peste 50 de grade, si oamenii traiesc. In tari ca Italia, Spania si Grecia verile sint toride, si magazinele se inchid la ora de maxima canicula ca oamenii sa se retraga dupa storuri si se redeschid de la cinci la opt seara. Oameni planteaza copaci, nu taie non stop, ca la Bucuresti sau la Sinaia, si cultiva plante care rezista la soare. La Istanbul, oras a carui clima a ajuns sa nu mai fie asa de diferita de a Olteniei, lumea are pe acoperis un fel de instalatii solare primitive care genereaza apa calda, practic, fara cost. Energia soarelui e si rea, dar si buna. Trebuie sa te inveti cu ea, nu sa te lupti contra ei. Omul nu are sanse in lupta cu natura decit daca e smecher, nu daca se angajeaza in confruntari pe fata cu ambitii mari.

Dar asta presupune o politica publica inteligenta, si niste oameni dispusi sa accepte sfaturi de la autoritati. Avem fie una, fie alta? Nici vorba. In Bucuresti, politi,a depasita de trafic si de absenta parcarilor, probleme in fond ale municipalitatii, nu mai are nici o sansa sa controleze ce se intimpla. Platanii plantati vor fi frumosi peste 30 de ani, niste copaci care faceau umbra mai repede era poate mai buni si mai ieftini. In alte orase europene am vazut pavaje dintr-un fel de tevi taiate, care se pun peste iarba si o lasa sa respire, la noi asfaltul generator de arsita acopera tot. Orice oras bine condus controleaza accesul masinilor si taie o parte din ele, iar de udat nu se uda doar pe strada pe care vine primarul la serviciu.

Lipsa de coordonare intre servicile noastre publice e comica, daca nu tragica. In prima mea noapte la Sinaia din acest an ursul a venit glont peste terasa restaurantului unde stateam, si cu mare greutate am scapat de el, dupa ce ajunsese la un metru de noi, furios ca tomberonul de peste drum era gol. A reiesit ca firma de strins gunoaie schimbase ora de strins, special ca ursul sa-l gaseasca gol si sa nu mai rastoarne tomberonul, lasindu-l deci cu buzele umflate. Aceasta politica ar avea sens numai daca ar fi coordonata cu una a celor care impusca ursii in exces in Valea Prahovei cind coboara regulat in orase, sau le-ar da in gura in birlog la ei, altfel ursul flamind intra si in case, ca la Zarnesti, Brasov. Pentru ca ursii, zapaciti de caldura si de miile de oameni care fug din orase invadindu-le padurile si mincindu-le zmeura, nu pot pleca in insule, ca primarii nostri, care au gasit aceasta exceptionala politica impotriva caniculei: pleaca in tari la fel de calde, dar unde lumea stie ce sa faca in asemenea situatii, astfel incit cosmarul cotidian devine o vara simpatica.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »