Iarba verde de acasa

Magazin Salajean 21 mai 2007 0

Daca ma gandesc bine, o cocoasa autentica pe care o purtam de foarte multi ani in spate este cauzata de lipsa grijii fata de mediul inconjurator. Cu o nonsalanta care, frapand, aluneca adesea in indolenta si de acolo, mai departe, intr-o impertinenta jucata admirabil de unii, romanii dau prea putin pentru mediul in care traiesc. Sau, ca sa o spunem in dulcele stil clasic, nu dau mai mult de doi bani pe ceea ce inseamna mediu, natura, protectia ei, ecologie, termeni care le trec razant pe langa urechi.

Si nu se pune problema daca romanii sunt mai curati sau nu ca altii, ci doar pana unde poate merge aceasta neglijenta jilava care este manifestata in toate aspectele, fie ele individuale sau nu. Cei mai multi dintre romani refuza sa manifeste chiar si cea mica grija fata de mediu pentru ca ani in sir, in epoca de aur, au invatat sa pretuiasca doar ce le apartinea direct. Urmarea directa este vizibila de la o posta: cultul bunului public mai are nevoie de alti cativa ani sanatosi pentru a prinde radacini in constiinta unui popor care aproape ca trebuie sa invete aceasta materie pornind de la zero.

In incercari de a aduce cat de cat lucrurile pe linia de plutire, in satele salajene s-au achizitionat servicii de salubrizare. Pe hartie, reciclata sau nu, stau admirabil insirate notiunile fundamentale ale protectiei mediului precum colectarea deseurilor, pubele, reciclare, deponii si toate sunt numai bune de scos ochii celor neavizati.

In practica, insa, cuvintele se cam inmoaie, ca sa nu zicem ca intra de-a dreptul la apa. Primarii care si-au pus la punct catastifele cu cifre au uitat ca trebuie sa materializeze serviciile de salubrizare si in comunitate. Si pentru ca atunci cand primarii uita de la mana pana la gura, oamenilor nu le ramane decat sa astepte cate trei saptamani ca sa le fie ridicati de la poarta sacii cu deseuri.

La fel de uituci de dovedesc edilii si cand trebuie sa se prezinte la sesiunile de instruire in ceea ce tine de protejarea ierbii verzi de acasa. Probabil pitesc invitatiile primite de la agentiile de profil sub vreun teanc de dosare serioase sau, de ce nu, poate trimit hartia direct la reciclat, sa simta ca misca si ei ceva din grija fata de ecosistem.

Unii mai limbuti arunca vina pe cine se nimereste sa fie prin preajma, cu o graba vadita de a se spala pe maini de toata cacealmaua cu mediul.

De o deponie judeteana mai este timp sa se vorbeasca si nu ar fi rau ca, pentru a-i face pe primari atenti, discutiile sa se desfasoare la iarba verde. Un mic, un gratar, o bere, ceva PET-uri ce ar trebui colectate selectiv, si uite cum lectia despre protectia mediului ar avea toate sansele sa fie bagata, in sfarsit, la cap.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »