Hacul final

Magazin Salajean 12 iulie 2010 0

Apele s-au dezlantuit din nou. Nu a plouat, s-au rupt norii! Unele din cauzele care au facut posibila repetarea unor catastrofe tin si de noi, de pretentiile noastre in calitate de fiinte cu judecata, de noi ca grup social, comunitate, natie. La o privire fara prea multe analize topo iti dai seama ca in lipsa amenajarilor hidrologice, vaile largi cu vecinatati deluroase, lipsite total de podoaba silvica, ne vor mentine mereu intr-o dependenta totala de stihiile naturii. Apa alege intotdeauna varianta cea mai comoda revarsandu-se peste localitati, cai de comunicatii, culturi agricole, etc. Ori de cate ori apar aceste calamitati, pierderile sunt enorme si (numai acestea) ar putea justifica costurile proiectelor de infrastructura (care includ si lucrarile de hidroamelioratii, irigatii, etc) si impaduriri. Cei de la putere (de azi si de ieri) nu s-au gandit ca si de aici s-ar fi putut fura, poate nu atat de mult ca si din privatizari sau autostrazi sau alte licitatii publice grase…

Ramaneam si noi cu ceva mai mult decat numai cu hotii.// Candva Romania avea doua proiecte mari in domeniu, care au concurat intr-o anumita ordine a preferintelor. Unul viza sistematizarea Siretului si de aici rezolvarea irigatiilor pe toata Modova centrala si de sud (inclusiv Buzau, Galati, Braila), iar celalalt viza sistematizarea Argesului si a Dambovitei si infiintarea rutei fluviale Dunare-Bucuresti Port. Se pare ca cel de-al doilea a avut prioritate. Oricum a fost abandonat intr-un stadiu destul de aproape de finalizare.

Pentru ca nicio putere post revolutionara de la noi nu a avut o viziune pe termen lung privind dezvoltarea tarii, nimic din ce viza infrastructura nu a fost avut in vedere. Au mai fost inundatii si la altii (polonezi, cehi, unguri) dar parca la niciunii distrugerile nu sunt atat de mari ca la noi. Fenomenele de acest gen, nu sunt noi, ele ne-au acompaniat de-a lungul timpului. Sadoveanu nu a vazut in vis moara ce venea pe Siret, a vazut-o alaturi de alte acareturi pe care le duceau apele. Noi construim mereu si mereu in albiile torentilor si luncile inundabile ale raurilor, iar cand vine apa plangem ca nu am avut noroc. Norocul cel mai mare ar fi fost sa fi avut minte si putin curaj sa mai tragem la raspundere (conform legilor timpului) tagma jefuitorilor.

Macar pentru lipsa de loialitate fata de tara! Cu toata transa primita de la FMI in criza profunda in care ne adancim, nevoia de bani va fi tot mai mare. In aceste conditii comunitatile locale si in mai ales biserica ar putea prelua o parte din povara sinistratilor definindu-si mult mai clar menirea. Multi bani pentru marile catedrale cand poporul este la suferinta parca nu se potrivesc. Egiptenii semanau dupa ce Nilul lasa malul fertil, daca insa revarsarea se repeta si dupa insamantari, urma un an de foamete. Asa este si cu Siretul si Dunarea cand apele se revarsa peste culturile agricole. Ministrul agriculturii a negat afirmatiile unor asociatii profesionale din agricultura care evidentiau cresterea preturilor ca urmare a distrugerilor cauzate de ploi.

Dupa majorarea TVA-ului cu 5% , ceea ce a determinat o crestere a preturilor cu aprox 8%, urmeaza o alta crestere a preturilor cauzata de influenta nefavorabila a factorilor de mediu. Nu numai suprafetele distruse de inundatii sunt evaluate aici ci si pierderile generate de vreme la recoltare, inmultirea daunatorilor (plosnita cerealelor), dezvoltarea buruienilor etc. Toate acestea, vor afecta serios calitatea graului si, evident, pretul. La productiile din anul acesta si preturile de preluare oferite de mafia cerealelor (ce nu sar de 0,35 lei/kg), fara suportul public de care concurenta europeana beneficiaza, agricultura romaneasca (cu exceptia unor mari producatori) este robie curata. In acest an autoritatile vor asista din nou, impasibile, la dezmatul de pe piata neagra a cerealelor. Nu mai este nevoie de agricultura?

Toti inteleptii planetei spun ca urmatoarea criza mondiala va fi determinata de lipsa mancarii.Un studiu recent dat publicitatii de FAO (Agricultural Outlook Annual Report) prognozeaza pe termen lung (2019) o crestere a preturilor tuturor produselor agricole. Pretul cerealelor ar putea creste (fata de 2008-2009) cu 15% iar al uleiurilor vegetale cu 40%. Accentul tot mai mare pe care unele guverne il acorda agriculturii ii dau acesteia un trend crescator (an 2019): Brazilia +40%, China +26%, India +21%, Australia +17%, USA si Canada +15%, Ucraina +29% si Rusia +26%. Pentru UE-27 este prognozata o crestere de pana la 4%, iar la cresterea valorica sunt depasite doar evolutiile africane. Nici nu trebuie sa ne intrebam care va fi ponderea agriculturii romanesti in aceasta crestere nesemnificativa. Daca media cresterii europene va fi doar de 4%, la cata importanta acordam noi agriculturii, este o certitudine ca ne vom prapadi in cativa ani!

Cu Ponta si Antonescu in opozitie, cu Boc si triada BVB la putere, Romania nu mai are nicio perspectiva. Trebuie doar sa asteptam (lucru pe care l-am facut intotdeauna foarte bine) si vom da cu fundul de pamant. Va fi hacul final.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »