Genocidul rutier

Magazin Salajean 21 octombrie 2011 0

Finalul saptamanii trecute a fost marcat in presa de un eveniment tragic, in care a fost implicat un cunoscut personaj de televiziune, si care a declansat in urmatoarele zile ample dezbateri pe tema circulatiei rutiere. Dezbaterea este absolut necesara . Ne omoram intre noi mai ceva ca in decembrie 1989. Cel putin dublul mortilor de la revolutie se inregistreaza in fiecare an pe sosele. Fara sa dam jos un dictator, fara un ideal pentru care merita sa-ti dai viata si fara sa obtinem nimic, asta exact ca la revolutie.

Bineinteles, iar s-au gasit speculanti politici ordinari care sa asocieze tragedia cu adversarul politic. De parca autostrazile au devenit necesare doar in ultimii sapte ani. Iar lipsa autostrazilor nu este nici pe departe cauza principala.

Daca Romania s-ar afla in clasamentul primelor zece tari din lume in ceea ce priveste siguranta rutiera ar trebui sa nu avem mai mult de 700 de morti pe an in accidente de circulatie. Calculele sunt facute prin extensie logica, la suta de mii de locuitori, si nu tin seama de faptul ca mare parte din populatia activa a Romaniei munceste si traieste, de fapt, in alte tari. Noi avem 2400 de morti in 2010, dar am avut peste 3000 in 2008, anul de apogeu al consumului si al banilor cistigati usor. Remarca legata de consum nu este intamplatoare. Banii mai multi au marit numarul de masini si de litri de combustibil cumparati. Mai multe masini aflate mai mult timp in trafic au crescut probabilitatea producerii de accidente. Cererea de permise de conducere a crescut si ea, ba chiar a generat coruptie in sistemul de licentiere. Scolile de soferi s-au inmultit si instruirea practica a devenit tot mai precara. Drumurile nationale traverseaza localitati rurale si urbane. Atat ne-a dus pe noi mintea de-a lungul istoriei. Nici monarhia si nici comunismul nu au construit drumuri prin exteriorul localitatilor, cum s-au contruit in Ungaria, de exemplu, ca sa nu dam exemple prea indepartate. Noi am turnat asfalt pe unde circulau acum 200 de ani trasurile si postalioanele. Nu e de mirare ca ocolim si ne blocam in turme de oi sau in ciurde de vaci si nici ca avem mult prea multe curbe neinfluentate de relief.

Pe langa acestea mai sunt si cauze ce tin de psihologia soferilor si a pietonilor, de un anumit tip de egoism manifestat atat de unii cit si de ceilalti, dar si de saracia sau zgarcenia unor concetateni. Cate vieti s-au pierdut pentru simplul motiv ca instinctul de conservare al unora s-a declansat prea tarziu si au evitat pana in ultima clipa sa iasa pe sant sau pe camp si sa suporte reparatia masinii? Cati soferi nu hiberneaza la volan si observa prea tarziu un pericol sau un obstacol? Cati conationali uita sa ia piciorul de pe pedala acceleratiei atunci cand sunt depasiti de o alta masina? Dar cati fac exact pe dos cand observa in oglinda retrovizoare ca se apropie o masina si devin brusc mari soferi vitezisti, adica accelereaza si scad sansele celui ce depaseste sa revina pe banda sa? Acestia din urma sunt un soi de criminali cu premeditare care, din nefericire, scapa in anonimat, nefiind implicati direct in accidentele rutiere. Dar pietonii? Pietonii pe care nu-i mai instruieste nimeni, nici in familie, nici in scoala si de care nu mai spune nimeni nimic. Cei care asteapta la semafor cu un picior in sosea, care se arunca in traversare cu o fractiune de secunda inainte de a avea verde la semafor sau care isi continua mersul pe trotuar pe trecerea de pietoni fara sa se asigure, ca si cum trecerea de pietoni ar fi o pasarela sau un tunel inexpugnabil. In fond, ce este mai pretios? Viata si integritatea proprie sau dreptul legal de a avea prioritate? Eu cred ca atunci cand ti-e pielea in joc lasi deoparte dreptatea si prioritatea. Ar mai fi ura. Un fel de ura de clasa. Cei bogati, cu masini mai bune si mai puternice, ii desconsidera si ii umilesc pe cei considerati mai prejos dupa criteriul masinii detinute, iar cei mai saraci ii urasc pe primii, ii considera fara exceptie smecheri, nesimtiti si teribilisti si au bucurii ascunse la accidentele acestora. Nici o categorie si nici cealalta nu tine cont de un principiu elementar din fizica : principiul relativitatii. Bineinteles ca, intotdeauna, cel cu masina mai slaba va avea impresia ca cel cu masina mai puternica merge prea repede, iar celalalt se va minuna cum de merg unii atat de incet.

Ce mi se pare pagubos si inutil in dezbaterea publica este ca foarte multe voci

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »