Concediul la romani

Magazin Salajean 16 iulie 2007 0

Cand vine vorba despre concediu la romani, prima intrebare care rasare in mintea oricui este daca ne permitem un concediu? Adica un concediu in afara locuintei, a orasului si fara sa pornim de la ideea vacanta, dar sa nimerim in ograda la socrii. Socotind repede salariul de pe ultimele trei luni, plus alocatiile copiilor, descoperi repede ca prea putini dintre romani isi pot pemite trei saptamani de vacanta departe de casa. Iar multi dintre cei care lasa orasul pentru o destinatie cat de cat turstica fac asta dupa ce au strans cureaua incepand din primavara, ca sa puna ceva la ciorap pentru luna de concediu. Sau o vor strange dupa ce revin din vacanta, hranindu-se din amintirile cu aroma de Vai, ce bine a fost!.

In mare, acestea sunt coordonatele dupa care isi organizeaza romanii vacanta, coordonate atat de stricte din punct de vedere financiar, incat nu le lasa prea multe optiuni. Sau poate romanii s-au obisnuit cu acest gen de aventura estivala denumita concediu si pe care o practica inca din studentie, cand bugetul era limitat. Ca o imbratiseaza si la varste adulte, intre aceleasi limite impuse de grosimea portmoneului, este riscul de a trai intr-o tara unde venitul mediu pe cap de lucuitor nu salta indeajuns de mult incat locuitorul sa-si poata face pana la urma de cap in adevaratul sens al cuvantului in cele 21 de zile (in medie luate) libere.

Cu acest vant care ne cam bate prin buzunare cand vine vorba de concediu, romanii care isi petrec timpul prin statiuni din afara granitelor natale raman, totusi, putini. De retinut ca si ei fug ca dracul de tamaie de locurile turistice romanesti, de teama ca nu cumva sa-si arunce banii pe servicii fantoma, care exista doar in oferta, dar in realitate ba.

Daca este sa fim sinceri, aceste temeri sunt intemeiate, fiecare din noi aflandu-ne macar o data in situatia de a fi luati drept fraierii unui asa-zis intreprinzator care s-a gandit sa scoata bani din piatra seaca pe spinarea celor care s-au gasit sa-si faca vacanta la pensiunea/vila/conacul lui.

In conditiile in care un astfel de intreprinzator raspunde reclamatiilor si nemultumirilor spunand ca serviciile lui merg asa cum merg, de altfel, toate lucrurile in Romania, este clar ca nu doar unul, ci mai multe lucruri sunt putrede in tara asta. Fraza Clientul nostru, stapanul nostru o fi, probabil, actuala si respectata la altii, dar nu si la noi.

Revenind la ideea de inceput si tinand cont de raportul calitate/calitate, concediul la romani trebuie sa fie facut peste granita, pe cat posibil, ca sa fie mai mult decat decent si ca oamenii sa nu regrete ca si-au spart banii pe nimic. Pentru ca odata aruncate finantele pe te miri ce conditii de statiune indoielnica, ajungi sa fii convins ca mai buna era varianta cu socrii, unde primeai cicaleli cu ghiotura, dar macar patul era pat, iar masa – ca la mama (soacra) acasa.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »