Cine trage clopotele?

Magazin Salajean 15 mai 2007 0

Dupa toate calculele facute, actuala campanie electorala pare sa nu difere prea mult de alte campanii care au avut loc in Romania. Se poate observa foarte simplu ca avem parte de manifestatii si emisiuni pseudo-electorale, avem postere, publicitate electorala prin mai toate ziarele etc. De asemenea, saptamana aceasta vom avea parte de sondaje, urmand sa ne chioram ca toti nestiutorii la televizor, acolo unde unele canale pregatesc, cica, editii speciale prin care s-ar putea sa apara pana si autobuzele pregatite sa duca electoratul la vot. Evident, intr-un astfel de climat, nu se poate purta o polemica despre cine va castiga in 19 mai, ci mai degraba, despre posibilii perdanti in urma referendumului. In atari conditii, am putea spune ca marele infrant al acestei campanii ar putea fi Partidul National Liberal, un partid care risca, in urmatoarea perioada, sa ramana fara o parte insemnata din sprijinul sau electoral. O spun chiar liberalii cu state vechi de plata in partid ca, in cazul in care PNL nu va iesi din actuala capcana politica, risca sa repete fara probleme scenariul din 2000, pus in scena de PNTCD. Adica sa coboare sub pragul electoral de cinci la suta, zona in care, de 6 ani, taranistii se zbat ca pestele pe uscat.

Prin campania pe care o face, atat Traian Basescu, cat si PD, observam ca nu se iese prea mult din tiparele cu care am fost obisnuiti. Aici vorbim de acelasi stil combativ, pe alocuri destul de agresiv pentru simturile noastre, in conditiile in care autorii nu au identificat tinta cu precizie. Se mitraliaza tot ce misca si poarta insemnele dusmanului. Apoi, cu toate ca se azmuta poporul impotriva Parlamentului, imi vine greu sa cred ca, dupa ce se va reinstala la Cotroceni, Basescu va face mai mult decat sa vorbeasca. Asadar, cu toate ca, la prima vedere, ar parea un lucru periculos pentru climatul democratic, Traian Basescu nu isi va asuma raspunderea si nici rolul de a demara, practic, o revolutie. Fara sa ne ascundem dupa deget, este evident faptul ca presedintele este in stare sa adune la mitinguri puhoaie de oameni, deoarece este, in continuare, un lider iubit, fapt recunoscut de chiar adversarii sai politici. Dupa ce ne-am despartit de tatucul Iliescu, actualul presedinte este, fara doar si poate, cel mai popular lider politic al acestor ani, ceea ce face ca actiunea de demitere din functia de presedinte sa se transforme intr-un atac greoi, gen kamikaze, facut parca pentru ca lumea sa se amorezeze si mai abitir de Basescu.

In afara sprijinului cerut pentru anti-demiterea presedintelui, cred ca principala tinta a actualei campanii este transarea competitiei pentru electoratul Aliantei. Evident, in acest caz, cei care vor avea de castigat, alaturi de Traian Basescu, sunt democratii. Daca presedintele si PD vor reusi sa fidelizeze electoratul Aliantei, se obtine o victorie tactica extrem de importanta, cu efecte devastatoare pentru liberali.

Aparent, in toata aceasta lupta, PSD pare sa nu mai conteze. Totusi, un castigator indirect al referendumului ar putea fi Mircea Geoana, si asta in contextul putin probabil ca liderul pesedist sa se afirme ca lider al opozitiei. Ce-i drept, am observat ca omul incearca din rasputeri sa profite de ocazie. Insa, atata timp cat, in ziua de azi, te afisezi in fata electoratului la brat cu mascariciul de Vadim Tudor, alias Rudotel, nu ai decat de pierdut. Si asta incepe sa se vada… Deja, la mitingurile PSD, lumea incepe sa huiduie, ceea ce nu se intampla la manifestatiile organizate de tabara adversa. Este clar ca PSD a facut prea putin pentru a profita din plin de oportunitatea pe care singur si-a creat-o. Spun acest lucru fiind constient de faptul ca, in afara romanilor care il sustin pe Basescu, exista alti romani, probabil la fel de multi, care sunt nemultumiti de haosul in care au fost aruncati in ultimii doi ani. Insa, toate aceste opinii par goale pe dinauntru, atata timp cat inca nu ne concentram atentia asupra unor efecte concrete. Au mai ramas cinci zile pana la referendum, ca apoi sa putem trage o linie si, desigur, sa cantarim situatia. Insa, pentru a ajunge la acest nivel, avem nevoie de un rezultat, mai degraba de un efect , care ar putea sa duca la stabilitate sau, Doamne fereste, sa ne trimita cu 50 de ani in urma, in groapa istoriei.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »