Cine se opune, o pune!

Lecţia pe care au primit-o talibanii din PNL de la Crin Antonescu, odată cu aducerea lui Gigi Becali în partid, se poate spune că este o una după chipul şi asemănarea liderului liberal. Un fel de „cine se opune, o pune!”.
Tot mai multe voci din PNL anunţă că, după alegerile parlamentare din 9 decembrie, problema liderului liberalilor va fi pusă sub semnul întrebării, chiar în interiorul partidului. Motivul pentru care Crin Antonescu ar trebui schimbat din fruntea PNL este aproape insignifiant, în condiţiile în care nimic din ceea ce el reprezintă la această oră nu are vreo tangenţă cu dorinţele electoratului, motiv pentru care încrederea românilor în acest personaj se diminuează de la un sondaj la altul. Întrebarea care se impune, totuşi, cu forţa evidenţei este legată de numele succesorului său. Cum „toate drumurile duc la Roma”, şi în cazul liberalilor ar exista o alternativă viabilă la Crin Antonescu. Şi nu orice fel de alternativă! Credeţi că apariţiile fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, de altfel tot mai dese şi mai concentrate, în spaţiul mediatic, nu au legătură cu subiectul nostru? Cei din interiorul PNL ştiu, cu siguranţă, la ce mă refer. Până la urmă va afla şi electoratul.
Încet, încet, lui Crin Antonescu i se pregăteşte debarcarea de la şefia PNL. Se vede cu ochiul liber. Cred că o simte şi el. De altfel, este un moment pe care îl aşteaptă majoritatea liberalilor, fie ei din Sălaj, ori din Constanţa. Toţi ştiu că, în varianta actuală, cu Antonescu vârf de lance la prezidenţiale, Mihai Răzvan Ungureanu sau un altul, ar avea şanse destul de mari să le „sufle” de sub nas celor de la USL cea mai importantă funcţie din stat. Pesediştii cunosc şi ei realitatea, astfel că ne aşteptăm ca lacrima lui Traian Băsescu să ajungă, la un moment dat, pe obrazul lui Victor Ponta ori pe-a lui Călin Popescu Tăriceanu. Oricare dintre cei doi ar avea şanse mai mari decât Antonescu să pună mâna pe preşedinţie.
Din punctul meu de vedere, şi nu numai, „flacăra” USL este o mare utopie. Aşa cum s-a aprins, ea se va stinge la scurt timp după alegerile parlamentare din 9 decembrie. Atunci se vor împărţii ciolanele, urmând, cel mai probabil, ca la alegerile pentru desemnarea preşedintelui României să candideze ambii amintiţi mai sus: Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, nu cred nici în „proiectul” ARD, la fel cum nu susţin această mare păcăleală naţională cu nume de PP-DD. Aşa că sunt foarte curios câţi români cu mintea limpede mai cred, astăzi, în dezideratele mincioase ale actualei clase politice româneşti? Fac excepţie de la întrebare, desigur, grupurile de interese ce-şi duc veacul prin cercurile politichiei româneşti.
Până una-alta, în următoarele şapte săptămâni, vom asista la nenumărate exerciţii de imagine şi notorietate, interviuri, băi de mulţime, tăieri de panglici, festivism cu carul, mimarea stării de bine, a toleranţei, a bunelor înţelegeri şi a relaţiilor tovărăşeşti etc. Toate acestea vor avea rolul de a confisca spatiul public, în dauna intelectului şi a bunului simţ – cuvinte prea mari pentru nişte politicieni atât de mici. Pe scurt, până în 9 decembrie, vom avea parte de o mare păcăleală, o minciună care are scopul de a-i îmbogăţi pe cei cu bani şi de a-i sărăci pe cei sărmani. Spun ceva nou? Nu, desigur.