Cine-omoară azi o cioară…

Magazin Salajean 24 mai 2011 0

Câţiva copii şi-au făcut de lucru în weekend-ul care a trecut cu ciorile. Mai bine zis, cu un pui de cioară, găsit în curtea unei grădiniţe din Zalău. Cum acesta tocmai învăţa să zboare a rămas pentru puţin timp singur pe iarbă şi a putut fi înşfăcat cu uşurinţă de năstruşnicii copii, care i-au pus gând rău.

Precum Vlad Ţepeş, puştii l-au împlântat într-una din ţepuşele metalice ale gardului care împrejmuieşte unitatea. Sfârşit dramatic pentru un pui, de orice specie ar fi fost el, care nu a ştiut să se apere şi care nu a făcut nimănui niciun rău. Singura sa vină a fost aceea că s-a aflat la momentul şi locul nepotrivit. Finalul scenei a fost observat de mama puiului, cioara, care înţelegându-şi neputinţa a început să croncăne sfâşietor. După ce s-a rotit ceasuri întregi deasupra curţii grădiniţei şi-a mărit zona de zbor peste blocurile din jur şi prin apropierea aleilor. Pasărea se arunca ameninţător asupra câte unui trecător, de parcă ar fi vrut să răzbune moartea puiului său. Croncănitul ei jalnic s-a auzit până seara târziu. Cei mai mulţi dintre locatarii din zonă nu au înţeles de fapt de ce e atâta zarvă deasupra cartierului în care locuiesc şi de ce planează atâtea ciori zgomotoase spre geamurile şi balcoanele lor.

Din nefericire, asemenea gesturi nu reprezintă o noutate pentru puştii care se cred viteji la o anumită vârstă. Nenumărate sunt cazurile, în toată lumea, de animale, câini, pisici, sau cai, schingiuiţi de copii şi de tineri. De cele mai multe ori, lucrurile rămân neştiute. Alteori, chiar dacă astfel de cazuri sunt semnalate, ele ajung a fi uitate, nimeni neluând nicio măsură, în ciuda faptului că opinia publică dezaprobă gesturile respective.

Distracţia acestor copii trădează multă cruzime faţă de vietăţi, sentiment, care cu trecerea anilor, poate răbufni, amplificat, asupra semenilor. Nimeni n-ar crede că cei care omoară un pui de animal sau de pasăre va mai fi un om milos în viaţă, ci mai degrabă ar fi convins că replica unei asemenea întâmplări poate fi una foarte gravă. Oricâte scuze s-ar găsi, fie de către părinţi, fie de psihologi, pentru astfel de acte nu avem dreptul să trecem nepăsători pe lângă micii criminali. Atitudinea noastră de acum poate salva o viaţă cândva. Fără a semnala oprobiul comunităţii, eroii întâmplărilor de acest gen nu vor face decât să se împăuneze cu faptele lor şi să progreseze cu altele şi mai grozave, uitând că în spatele fiecărei fiinţe există cineva care va fi poate mult mai marcat, de gestul lor, decât biata cioară.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »