Anul Porcilor

Magazin Salajean 28 februarie 2007 0

Strict statistic, la cat amar de chinezi vietuiesc pe glob, ar merita sa tinem cont de faptul ca a inceput mai zilele trecute Anul Porcului. Si ca anul asta, al Porcului, nu a fost primit cu prea multa bucurie de cei aproape 2 miliarde de urmasi capitalisti cu fata comunista ai lui Mao. Se zice ca Anul Porcului este, de obicei, nefast, marcat de conflicte nationale si regionale, catastrofe naturale si crize economice, ceea ce, fie vorba intre noi, tine deja de banalitate. Prin mass-media au mai circulat informatiile conform carora Anul Porcului este ultimul din ciclul celor 12 ani ai calendarului chinezesc si ca este reprezentat printr-un foc deasupra apei, un simbol care – ar fi spus unii astrologi – prevesteste un an agitat, marcat de conflicte religioase, atentate, revolte si actiuni militare, ceea ce, fie iar vorba intre noi, cam tot vedem la televizor. Normal, altii au fost de parere ca Anul Porcului ar simboliza geneza sau renasterea, un nou drum sau o schimbare, atat la nivel politic, cat si social. Cum nu va aflati la rubrica de horoscop, sa ajung, totusi, unde vroiam, la urmatoarea opinie: cred ca, la noi, va fi Anul Porcilor. A porcoizilor politici, fireste. O s-o tinem anul asta intr-o veselie in porcarii politice. A, sa nu uit si ca sa nu vi se umfle jugularele pe degeaba: nu vorbesc aici despre exemplarele politice vaccinate (macar cu doze infinitezimale de bun simt) si care nu fac regula (ma rog, o intaresc, dar, deja, asta e o alta discutie, un pic cam filosofica, si nu sunteti, totusi, acum la ceva curs universitar de Zalau). Vorbesc despre porcii politici, care s-au facut si anul asta de peste o maje, iar fliturile lor eurocorecte zgurma iar printre ratinguri si puncte de audienta. Baiul mare e altul, parerea mea. Nu mai putem spune ca avem numai exemplare porcine politice. Dupa cate se poate vedea cu ochiul si timpanul libere, avem di tati, in materie de porci: si purcelusi de presa (la nivel national, se intelege), si scrofite ale societatii civile, si vieri ai serviciilor de informatii (daca tot avem vulpi si alte lighioane). Nemaivorbind ca multi directori, incet, incet, se cer si ei in cotetul politic, mai de frica, mai de un ordin venit, pe linie de partid, de la Cotetul Central Executiv. Asa ca, fratilor, aveti mare grija, si rezistati cum puteti. Inteleg ca economia duduie, ca o nesimtita, si nu prea ii pasa de porcariile politice. Bravo ei si alora care o misca! Dar, noi, astialalti, care nu suntem nici cu unii, nici cu altii, ce sa facem?…

P.S.1: Aceasta incercare de pamflet a venit pe lume si de pe urma constatarii ca nu mai exista nici o urma de bun simt, de rationalitate in bataliile politico-culturale de la Bucuresti (vezi cazul Ziua – Liiceanu, de exemplu).

P.S.2: Prea-iubitii politicieni locali, ca tot vin o gramada de campanii electorale, pentru nu stiu cate ture de referendumuri, plus o duzina de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezindentiale etc.), sa nu se supere. Nu vorbesc despre ei. Domniile lor, desigur, majoritatea, sunt niste mielusei.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »