A fost odată “Silvania”

Editorialul de astăzi îl dedicăm clădirii magazinului “Silvania” – emblema comercială a Zalăului din ultimul sfert de secol. Interiorul şi oferta existentă acolo, sunt lucruri pe care le cunoaşteţi şi le vedeţi atunci când urcaţi scările magazinului. Fostele raioane de covoare, metraje, jucării şi cosmetice, pe care le credeam cândva prea comuniste şi neatractive, ne trezesc astăzi nostalgii lacrimogene. Ceea ce se vede însă din afară, este şi mai dezolant. Nu este pentru prima dată când facem un apel, în numele multor cetăţeni ai municipiului în ceea ce priveşte aspectul acestei clădiri, primul şi cel mai mare obiectiv urbanistic ce îţi iese în cale atunci când ajungi în centru, fie că eşti localnic fie vizitator (cladirea finanțelor o excludem, aceea nu este o cladire ci un monstru sinistru, alt eșec arhitectural al stralucitelor minti administrative din oraș). Revenind la legendara Silvanie, “cearceaful” murdar şi soios care se voia a fi cândva o reclamă la un magazin de electrocasnice, nu deranjează pe nimeni dintre cei responsabili: nici pe cei puşi să aibă grijă de oraş sau, Doamne – fereşte, să-l înfrumuseţeze, şi cu atât mai puţin pe proprietarii acestuia. Pare, poate, un lucru lipsit de importanţă, însă priviţi-l cu atenţie şi încercaţi să vă imaginaţi că sunteţi doar în trecere, cu autoturismul, pe drumul european care îţi scoate în cale inevitabil acest obiectiv, cândva curat, frumos şi impunător. Apelurile noastre către Primărie – singura în măsură să pună piciorul în prag atât timp cât responsabilii nu o fac, apeluri lansate sub diverse forme, au rămas fără răspuns. Nici ironia zvonotecilor şi nici rugăminţile serioase nu au impresionat pe nimeni. Noi ştim că, puţin cu puţin se face mult şi că detaliile fac mereu diferenţa. Astfel încât, chiar dacă par lucruri mărunte, ele sar în ochi şi dezamăgesc iar acesta nu este un caz singular, municipiul este sufocat de kitsch, praf, afişe jupuite, reclame ca la bâlci. O asemenea privelişte, fix în buricul municipiului, contribuie alături de alte şi alte lucruri neglijate şi lăsate să se rezolve de la sine, la imaginea dezamăgitoare a unui oraş.

La Silvania, nu doar reclama soioasă, îmbibată cu praful deceniilor, fum de eşapament şi decolorată de timpuri face acest magazin să arate astfel, ci şi faptul că nu a fost renovat niciodată (partea veche); instalaţia electrică din logo-ul magazinului este defectă, sigla ciobită, iar celelalte reclame lăţite pe zidurile lui arată jalnic. Primăria zălăuană ar trebui să ia exemplul altor oraşe, mai mici chiar decât Zalăul, că la cele mari nu are sens să ne mai referim, şi să vadă că aceste reclame gen “cearceaf spânzurat” au dispărut de mult de pe clădirile importante din oraşe, la fel şi toate celelalte aşa-zis “panouri publicitare”, care mai de care mai hidoase, fiind cel mult înlocuite cu panouri simple, electronice sau desfiinţate pur şi simplu! La noi nu există o regulă care să respecte în primul rand oraşul şi pe cetăţean.

La noi primează buzunarul, fie că e al Primăriei fie că e al altora. Suntem conştienţi de faptul că raţiunile de marketing “obligă” municipalitatea să chinuie prestigiul oraşului şi privirile noastre, însă dacă chiar insistă să le păstreze şi consideră că fără ele, municipiul piere lovit de foamete, atunci măcar să-i roage pe cei care le aşează acolo să le şi îngrijească, o dată la cinci ani. Suntem oricum loviţi sistematic de comportamente preistorice, de acţiunile de neoprit ale unor cetăţeni certaţi cu educaţia sau bunul – simţ, faptele celor care insistă să transforme acest municipiu într-o ladă de gunoi. Oraşul e mic, atunci când e ornat cu reclame hidoase și pline de jeg pe deasupra, decorat cu afişe jupuite ori obiecte inutile, pare şi mai mic, şi mai “ieftin”. Măcar puţinele clădiri pe care le mai avem să încercăm să le păstrăm curate şi frumoase, aşa cum erau cândva.

Cu siguranţă mulţi îşi amintesc cu nostalgie cum arăta acest magazin, cândva emblema comercială a judeţului. Nu e imposibil să-l facem să arate aşa, din nou. Să arate decent, primitor, lipsit de kitsch-ul şi mizeria care stau agăţate de el acum, făcându-l să arate ca un somnambul legat la cap, rătăcit la poalele Meseşului.

11 Thoughts to “A fost odată “Silvania””

  1. Eniko

    Florin, ideile tale, aproape toate pe care le citesc mereu, sunt prea bune si prea rafinate pentru o conducere de primărie hulpava si ignoranta! Sigur ca ne dorim simplitate, curatenie, avem atat de putine lucruri frumoase in orasul asta. Mai spun ca cetateanul contează. Când s a facut ceva din initiativa noastră? Când s a schimbat ceva atunci când noi si voi, zilnic in presa, ati atras atenția! Nu a auzit nimeni. Iar de acum, la ce oameni vin, nici atat. Sper sa ramaneti la fel de obiectivi si sa fiti glasul nostru pe mai departe. In ceilalti este clar ca nu ne mai putem pune nici o speranta. Aserviti total. Felicitari si succes!

  2. Mont Blanc

    Are perfecta dreptate! Abia imi amintesc cum arata inainte dar vazand acum diferenta este uriasa. Dati jos mizeriile alea, calatoriti degeaba prin tara si prin strainatate, nu invatati nimic dragi primari, sefi si ce mai sunteti! Va alegem de pomana, ca prostii. Chiar nu se vede cu ochiul liber ca arata ca un cur? pt un pumn de marunti faceti din orasul asta sat de tigani.

  3. Anonim

    Ooooo….ce vremuri …cand toti stalpii erau imbracati in flori, ghivece cu petunii curgatoare tronau mandre sus sus pe fiecare stalpisor, era o imagine incantatoare, cei de la adp se urcau pe scara si le udau in serile de vara; la fiecare geam de la Scoala S.Barnutiu erau pervazele incarcate cu jardiniere cu muscate curgatoare…ooffff….chiar Zalaul era un orasel minunat! Ca o statiune de munte, cu aer curat .. Pacat ca vorbim de lucrurile astea la trecut! Mare pacat! :((

  4. Anonim

    Zalaul in curand o sa fie comuna! Ascultati ce va zic, plecati cat mai puteti la Cluj sau Oradea ca inca apartamentele sunt ieftine acolo!

  5. Alfaman

    S-or fi pensionat alpinistii utilitari.

  6. Tăunu

    Magazinul Silvania este una din nenumăratele ctitorii ale Epocii de Aur !

    1. Eniko

      Asa este, ca aproape toate constructiile pe care le avem pe lângă pytinele vechi. Dar asta nu înseamnă ca trebuie sa le lasam sa arate asa. Când a fost construit si multi ani dupa arata curat, decent. Acum parca e un cort din tiganie!

  7. Anonim

    Primaria Zalau, are aprox. 300 de angajati, care ,,lucreaza” 8 ore/zi, 40/sapt, faceti si dvm calculul si vedeti cate ore, bani, resurse, mananca fara a se vedea un rezultat concret, real (sau prea putin, mult prea putin). Ceea ce vreau sa spun este, ca nu se justifica un nr atat de mare de angajati, raportat la ceea ce vedem efectiv, palpabil, masurabil pe strazile din oras si viata cotidiana a Zalaului. Oare cand vor incepe si functionarii publici sa dea socoteala pt activitatea lor? Iata o tema daca nu de interventie, cel putin de reflectie…

  8. Dan

    Fiind o proprietate privata trebuie sa se ocupe de el proprietarul, ca nu primăria ia chiriile !

  9. Anonim

    Primaria este cea care poate sa decida, prin hotarari de CL interzicerea unui astfel de afisaj urat, in centrul unui municipiu. Stam un oras intreg la mana unui patron? Asteptam sa decida el? Uita te cum arata orasul asta! Stai linistit, ca totul se face CU acordul primariei, oriunde cand e vorba de asa ceva. Este vorba de un principiu pana la urma.

Leave a Comment