Sălăjenii, printre cei mai economi români

Andreea Vilcovschi 11 octombrie 2012 0
Sălăjenii, printre cei mai economi români

Temători pentru ziua de mâine, românii şi-au diminuat bugetul alocat cheltuielilor de zi cu zi şi au început să pună deoparte tot mai mulţi bani. Potrivit site-ului Econtext.ro, depozitele bancare ale românilor au crescut puternic de la începutul crizei şi până în prezent. Astfel, în unele judeţe ale ţării, volumul banilor din depozitele bancare s-au dublat ori aproape s-au triplat. Creşterea înregistrată la nivel naţional este de 130 de procente. Mai exact, la finele verii, românii ţineau în bănci peste 98 miliarde de lei, în timp ce acum patru ani, depozitele lor însumau 42,7 miliarde de lei.

Bani albi pentru zile negre

Pe prima poziţie a clasamentului celor mai cumpătaţi români se situează bistriţenii şi mehedinţenii. Atât în Bistriţa Năsăud, cât şi în Mehedinţi, în cei patru ani de criză, economiile populaţiei aproape că s-au triplat. În august 2208, locuitorii din Bistriţa Năsăud aveau depozite bancare în valoare de 355 milioane de lei, pentru ca în 2012, valoarea acestora să depăşească uşor un miliard de lei. În mehedinţi, saltul s-a făcut de la 198,7 milioane de lei, la 581 milioane de lei.

Le urmează Gorjul, care au pus la adăpost 861,4 milioane de lei, de la 307 milioane de lei cât aveau în luna august 2008, Satu Mare şi Argeşul.

Judeţul Sălaj se situează pe poziţia a şasea în topul amintit, cu un salt de 175 la sută. Dacă la debutul crizei, sălăjenii aveau în bănci depozite în valoare de aproape 243 milioane de criză, în august 2012, economiile lor aproape se triplaseră, ajungând la 667,4 milioane de lei.

La coada clasamentului se află judeţele Călăraşi, Prahova şi Giurgiu.

Economi, dar îndatoraţi

Paradoxal, deşi sunt mai prevăzători şi pun bani deoparte, sălăjenii sunt fruntaşi în ceea ce priveşte creşterea restanţelor către bănci. O analiză a aceluiaşi site arată că în cei patru ani de criză, restanţele populaţiei din Sălaj au crescut de 13,5 ori. În luna a opta din 2008, sălăjenii aveau întârzieri la credite în valoare de aproape 22 milioane de lei, după patru ani acestea apropiindu-se de 296 milioane de lei.

Economiştii susţin că acest paradox are, în fapt, o explicaţie foarte simplă. Persoanele îndatorate sunt sălăjeni care lucrează în ţară şi care, din cauza veniturilor mici, au ajuns în situaţia de a nu-şi putea rambursa la termen împrumuturile. În ceea ce-i priveşte pe sălăjenii care fac economii, aceştia muncesc în străinătate şi îşi depozitează banii în băncile de “acasă”. În mare parte, spun specialiştii, este vorba despre oameni care lucrează la negru şi care nu au un cont în care angajatorul să le vireze salariul, aşa că preferă să-şi ţină banii în bănci. “Dacă înainte de criză aceştia îşi investeau economiile în terenuri ori clădiri, din 2008 încoace, sălăjenii au optat pentru o variantă mai puţin riscantă, respectiv depozitele bancare”, ne-a declarat reprezentantul unei bănci.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »