Planul lui Ceaușescu care ar fi schimbat soarta județului Sălaj

După aproape 30 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, județul Sălaj nu se poate mândri cu o realizare “epocală” în privința infrastructurii rutiere. Același lucru este valabil, așa cum se știe, și pentru celelalte regiuni din țară. Suntem unici în Europa prin acest record rușinos, în timp ce țări precum Serbia, Slovacia, Bulgaria ori Albania, ne-au luat-o înainte la toate capitolele, inclusiv la unul dintre cele mai importante – infrastructura rutieră, în special construirea de autostrăzi.

Nu am reușit în trei decenii să avem măcar o autostradă finalizată, cu atât mai puțin una care să traverseze Transilvania și partea de nord-vest a țării. În plan general, anul 2017 a fost la fel ca și ceilalți: un an ratat în această privință, una dintre cele mai dureroase și de pe urma căreia avem cu toții de suferit. Zeci de mii de români au ajuns în spitale, grav răniți în urma accidentelor cauzate de infrastructura rutieră dezastruoasă și alte mii au sfârșit tot din această cauză. Responsabil pentru toate aceste tragedii este statul român.

Din punct de vedere al “marilor proiecte” de infrastructura rutieră, doar 15 kilometri au fost, cu mare chin, deschiși la finele anului trecut, deși erau gata din 2016; 21 de kilometri au fost finalizați, dar sunt nefolosiți din cauza slabei administrări din partea autorităților, o multitudine de licitații tărăgănate și cu zeci de termene amânate unul după altul. Între timp, lucrările la unele autostrăzi, cum ar fi “Autostrada soarelui”, scot la iveală adevărate dezastre, asfaltul fiind după doar câțiva ani plin de gropi ori surpat pe porțiuni generoase de carosabil. O singură cifră devine edificatoare pentru tot ceea ce s-a întâmplat la capitolul autostrăzi, în România ultimilor ani: doar din 2005, până anul trecut, statul a cheltuit la capitolul infrastructură/autostrăzi, pe investiţii din buget (cheltuieli de capital) 244 de miliarde de lei (53 de miliarde de euro, la cursul actual) șicu toate acestea, România nu are nici astăzi o autostradă întreagă, complet finalizată.

Peste toate acestea, sute de milioane de euro aruncați pe fereastra patriei sau în buzunarele mahărilor cu funcții, în concluzie – o adevărată catastrofă economică, poate cea care a înregistrat cele mai mari pierderi financiare sau “volatilizări” de fonduri, după Revoluție. Milioane de euro cheltuiți pe studii peste studii și rezultat zero. Recenta vizită pe meleaguri sălăjene a directorului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și a suitei sale de ingineri și experți, nu a adus vești concrete în privința infrastructurii rutiere județene.

Concluziile vizitei au fost aceleași pe care le știm de ani și ani: „Vom studia, vom analiza, vom face”. S-a dat un termen optimist de începere a lucrărilor la șoseaua de centură, de departe unul dintre cele mai mari neajunsuri ale municipiului Zalău, începerea lucrărilor fiind, din nou, estimată, de această dată pentru primăvara anului viitor; cât despre autostradă, proiect care implică și o lucrare fără precedent în județul nostru – tunelul Meseș – probabil că vor trece ani mulți până când vom vedea acest proiect finalizat.

Autostrada “Ardeal” rebotezată în Autostrada “Transilvania”

Autostrada Transilvania rămâne un vis pentru sălăjeni, dar și pentru românii care vor să străbată centrul și nord-vestul țării, aceste zone având poate cel mai mare grad de atracție, din toate punctele de vedere: al oportunităților profesionale, ca nivel de trai, turism, perspective, posibilități de recreere și distracție precum și organizarea de evenimente, viață culturală etc. Evident, Sălajul iese oarecum din acest context fericit grație lipsei totale de interes din partea celor care conduc județul și municipiul, orașele sălăjene și municipiul Zalău fiind situate la marginea dezastrului din toate punctele de vedere enumerate mai sus. Sunt orașe, evident, și comune din care toată lumea fuge, toți tinerii pleacă, orașe în care în afară de slujblele de la biserici și discursuri ale oficialităților, nu se întâmplă nimic. Județul nostru are, totuși, un singur mare noroc: cel geografic, fiind parte de legătură într-un triunghi al județelor prospere și o punte importantă către ieșirea din țară ori către partea de nord și nord-vest a țării. Lucrurile nu au stat însă așa în vremurile comunismului.

Cu toate restricțiile, neajunsurile și greșelile mari ale acestui sistem, Ceaușescu a avut și planuri care, dacă ar  fi fost duse la bun sfârșit, ar fi însemnat o altă viață pentru sălăjeni și o altă soartă a acestui județ, față de cea de astăzi. Poate alte oportunități sociale, profesionale, un alt nivel de trai. Ceaușescu a săpat în piatră seacă și a făcut drumuri pe care astăzi dronele le filmează, iar vlogării le postează cu mare mândrie pe site-uri, spre uimirea planetei.

Prin sacrificiul lor – de multe ori suprem -muncitorii și inginerii au făcut cu decenii în urmă lucruri uimitoare, aproape perfecte, care și astăzi sunt la fel ca atunci. Drumuri durabile, de calitate, lucrări care astăzi le sunt pur și simplu străine celor care se ocupă de infrastructura rutieră. Ceaușescu a avut un plan grandios pe care însă nu a mai apucat să îl finalizeze. Acesta intenţiona să construiască peste 3.200 de kilometri de autostrăzi în România, însă, până la evenimentele din Decembrie 1989, a reuşit să finalizeze doar 113 kilometri: 96 de kilometri pe ruta Bucureşti-Piteşti, respectiv 17 kilometri pe ruta Feteşti-Cernavodă. Foarte puţin, fireşte, comparativ cu avântul pe care aceste proiecte l-au luat, încă de la începutul anilor ‘70.

Dezvoltarea schimburilor economice, a turismului, creşterea continuă a traficului rutier l-au pus pe gânduri pe Nicolae Ceauşescu, acesta anticipând corect faptul că autostrăzile vor reprezenta şi în România soluţia optimă ce trebuia adoptată, indiferent de costurile – uriaşe, costuri care ar fi sărăcit acut vistieria ţării. În perioada 1967-1970 au fost întocmite primele proiecte privind o reţea de autostrăzi cu o lungime cumulată de circa 3.200 de kilometri, un proiect uriaş, însă deloc imposibil de realizat având în vedere construcţiile şi proiectele care stau dovadă, realizate ulterior, în perioada 1970 -1989, proiecte care au demonstrat că, cel puţin în materie de construcţii, în România se făcea totul ca la carte. Şi nu se fura ori, în cazul în care mai existau şi hoţii, acestea erau de calibru mai mic iar cei depistați erau condamnați la ani grei de închisoare. Evaziunile fiscale și deturnările de fonduri, furtul de ban public reprezentau cazuri destul de rare în acei ani iar cei care au săvârșit astfel de fapte au sfârșit, nu de puține ori, primind pedeapsa capitală. 

Au trecut degeaba 50 de ani

Proiectele întocmite vizau construcţia unor tronsoane care să lege vestul de est, dar şi nordul de sudul ţării. De asemenea, pe harta proiectelor de autostrăzi apăreau şi rute care se suprapun destul de bine cu Coridoarele IV, respectiv IX de autostrăzi de astăzi sau cu celebra autostradă Transilvania. Totodată, în planuri era inclusă şi o autostradă care să traverseze sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, via Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu Severin până la Timişoara. Planurile lui Ceauşescu cuprindeau şi Sălajul, pe o porţiune situată pe toată partea de sud a judeţului, suficient de generoasă cât să schimbe nu doar configuraţia hărţii drumurilor din judeţ cât mai ales să deschidă oportunităţi economice, industriale, turistice pe care nici acum, după aproape 50 de ani de când ideea a fost creionată, nu le avem. Fostul conducător cunoștea foarte bine potențialul județului nostru, fiind conștient că atât așezarea geografică, aducătoare de beneficii din multe puncte de vedere, cât și hărnicia și determinarea sălăjenilor, pot reprezenta o rampă excelentă de lansare a economiei românești și o insignă strălucitoare pe porțiunea de Vest a țării.

Nicolae Ceauşescu a vizitat în mod oficial judeţul Sălaj de cinci ori, din 1967 și până în 1989, în trei rânduri înnoptând la Zalău, la casa de protocol transformată astăzi în grădiniță. Vizitele lui au fost însă mai multe, fostul președinte traversând sau poposind în Sălaj demai multe ori, în evenimente sau acțiuni cu caracter privat. Ultima vizită a fostului dictator în judeţul Sălaj a avut loc în toamna anului 1986, atunci când – spun martorii la eveniment – ar fi fost adus în discuţie inclusiv proiectul acestei autostrăzi care ar fi traversat Ardealul şi ar fi străbătut şi judeţul Sălaj. Ceaușescu le-a vorbit sălăjenilor de la balconul clădirii Prefecturii, spunându-le că Sălajul va ajunge în câțiva ani, prin proiectele ce erau pregătite a se derula, un județ strategic, un important centru industrial la nivel național dar și internațional prin specificul industrial unic, fiind amintită și construcția autostrăzii care ar fi traversat toată partea de sud a județului.

Amânată în mai multe rânduri, construcţia ar fi urmat să înceapă în primăvara anului 1990, după achitarea datoriilor externe – lucru pe care în vara anului 1989 Ceauşescu l-a şi dus la bun sfârşit cu un preț uriaș, plătit de noi toți.

Visăm în continuare la tuneluri pe sub Meseș

Astăzi, după 50 de ani de la punerea la punct a planurilor privind sistemul de autostrăzi din România, în Sălaj nu putem vorbi nici măcar în vise despre așa ceva. Se avansează idei și planuri care ne uimesc, cu un tunel nemaivăzut, săpat în inima Meseșului, cu câte patru benzi de circulație, planuri în care Sălajul nu mai crede în condițiile în care noi ne chinuim cu o stradă precum Cloșca, întinsă pe câteva zeci de metri, de o jumătate de an, iar lucrurile sunt pur și simplu înțepenite, ori cu un bulevard peticit pe bucăți sau alte câteva proiecte care pe cât ar trebui să fie de simple, pe atât sunt de complicate și tărăgănate din nenumărate motive. De ce-ar mai crede sălăjenii în așa ceva de vreme ce nici măcar o șosea de centură – așa cum au orașe mai mici decât Zalăul – nu poate fi dusă la bun sfârșit după 12 ani de la începerea lucrării sau în ce să mai speri  când o reabilitare de clădire (Clădirea Albastră, de exemplu) are termen stabilit nu mai puțin de… doi ani?

Desigur, nu trebuie să ne lăsăm copleșiți de nostalgii comuniste, însă, priviți unde ne găsim astăzi: într-o “groapă” din care nu mai putem să ieșim, cu cele mai mici salarii din regiune, investiții jenante, de ochii lumii și toate având un singur scop – cel electoral – , proiecte mărunte, și acelea neterminate, zero proiecte de anvergură demarate, dar și cu un nivel de sărăcie nemaiîntâlnit în ultimii 28 de ani.  Cu ce ne putem lăuda noi, sălăjenii, în aceste trei decade? Ce putem menționa, notabil, în ultimii 10 sau 15 ani? Dar în ultimii doi ani? Cu nimic bun substanțial, așa cum nimic nu s-a schimbat de fapt în 30 de ani, o perioadă de timp cât aproape o jumătate de viață.

 

 

 

 

 

 

Alte articole

9 Thoughts to “Planul lui Ceaușescu care ar fi schimbat soarta județului Sălaj”

  1. I.C.

    Mizerabil că apar în diferite ziare tot mai multe făcături de presă de proslăvire a Ceaușului!

    1. Sabin

      dle IC, nu intelegi. Nu e nicio proslavire omule, e realitatea obiectiva! Trista! Nu poti sa nu recunosti ceea ce s a facut atunci, lucruri pe care si tu le folosesti astazi din plin! Nu mai citi daca nu poti sa intelegi sau sa accepti niste adevaruri. Un articol excelent care ne arata ca suntem o societate care moare cu zile.

    2. I.C. esti varza !

      ai citit articolul, si nu ai inteles nimic !

  2. Liviu

    Sunt adevăruri dureroase și supărătoare. Nu-I așa I.C ?

  3. Anonim

    Trebuie să acceptăm că e alta societate cu bunele și relele sale. E un capitalism sălbatic,deschis oricăror fapte.

  4. Anonim

    e deschis PENALILOR=PSD !!

  5. I.C.

    Orbilor! L-ați iubit pe Ceaușescu, l-ați iubit pe Iliescu și acum îl iubiți pe Dragnea. Eu sînt bătrîn, mai am cîțiva ani de trăit, dar voi o să trăiți așa cum vă așterneți, și mai mult prin țări străine după un trai decent, că România ați dat-o criminalilor, analfabeților și tîlharilor. Popor cu măduvă putredă!

    1. SYMY

      AMIN…I.C :)))))))

  6. Tăunu

    Excelent articol, pune degetul pe rană. Sălajul ar fi avut un viitor mare dacă Ceauşescu reuşea să-şi pună în aplicare planurile. A fost asasinat de nişte lepre neruşinate care apoi şi-au dat salarii sfidătoare şi pensii speciale neruşinate, au jefit ţara. Au apărut adevărate caste, judecători, purtătorii de epoleţi, mai nou medicii. D-l IC se pare că a cam senilizat dacă îi pune în aceeaşi oală pe patriotul Ceauşescu cu leprele de azi !

Leave a Comment