Cărțile de joc ungurești: semnificația lor și istoria celui mai popular joc – “Cruce”

“Cruce” – este un joc foarte popular la noi, cu precădere în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Jocul este, de asemenea, foarte popular în Austria, Germania și, evident, Ungaria. Multă vreme s-a crezut că jocul de cruce a fost inventat în Austria. În anul 1973 a apărut, însă, la o casă de licitaţii din Londra, setul original realizat de Schneider József din Budapesta, în anul 1836. Cărţile de joc austriece sau ungureşti sunt identice, diferă doar modul de scriere al numelor personajelor: Wilhelm Tell vs Tell Vilmos etc. Povestea din spatele cărţilor de joc este opera lui Friedrich Schiller – “Wilhelm Tell”. Personajele ilustrate sunt cele din operă.

Era vremea de dinaintea Revoluţiei de la 1848, când se manifestau puternic sentimentele anti-habsburgice, iar Wilhelm Tell, eroul cu origini elvețiene, era un simbol al acestei lupte. Dacă ar fi desenat personalităţi cu nume maghiare, jocul nu ar fi trecut de cenzură. Astfel, jocul a avut un succes fulminant, răspândindu-se în tot spaţiul Imperiului Austro-Ungar, dar şi în Germania. Pe faţada casei din vechiul cartier evreiesc din Budapesta, pe strada Kazinczy la nr. 55 este amplasată o placă memorială în cinstea inventatorului cărţilor de joc ungureşti / magyar kártya, vestite azi în toată lumea (se tipăresc chiar şi în SUA.)

Semnificaţia cărţilor de joc ungurești

În pachetul complet, sunt 32 de cărţi, câte 8 pentru fiecare ,,culoare’’. Cele 4 culori sunt:
Roşu (Piros) care reprezintă Primăvara (Tavasz). Simbolul este o inimă roşie.
Duba (Tök) care reprezintă Vara (Nyár). Simbolul  este un mic zurgălălau care se agăţa vara la gâtul animalelor.
Verde (Zőld) carereprezintă Toamna (Ösz). Simbolul este frunza de viţă de vie.
Gindă (Makk) care reprezintă Iarna (Tél). Simbolul este o ghindă.
Cei patru aşi au figurate pe lângă simboluri scenele corespunzătoare anotimpurilor.

Pătrarii, sau Regii (Király) reprezintă fiecare câte un rege călare.
Treiarii (Felső) sunt personaje din opera Wilhelm Tell, după cum urmează:
Treiarul de roşu este guvernatorul imperial – Hermann Gessler / Geszler Hermann
Treiarul de dubă este vânătorul – Stüssi der  Flurschütz / Stüszi vadász 


Treiarul de verde este Ulrich Ruden / Rudenz Ulrich
Treiarul de ghindă este Wilhelm Tell / TellVilmos
Doiarul de roşu este păstorul – Kuoni der Hirt / Kuonipásztor
Doiarul de dubă este Itell Reding /Reding Itell
Doiarul de verde este socrul lui Wilhelm Tell – Walter Fürst / FürstWalter
Doiarul de ghindă este oşteanul – Rudolf Harras / Haras Rudolf

Personaje şi scene apar şi pe alte cărţti de joc după cum urmează: 
Pe şeptarul de roşu este Guvernatorl Gessler călare urmărindu-l pe Wilhelm Tell
Pe şeptarul de dubă este arbaleta lui Wilhelm Tell
Pe şeptarul de verde este reprezentată o scenă pastorală
Pe şeptarul de ghindă este reprezentată o scenă pastorală
Pe optarul de roşu este Wilhelm Tel într-o barcă, scăpând din închisoare
Pe optarul de dubă este familia lui Wilhelm Tell
Pe optarul de verde este închisoarea unde a fost ţinut captiv Wilhelm Tell
Pe optarul de ghindă este reprezentată o scenă pastorală
Pe nouarul de roşu este un castel imperial
Pe nouarul de dubă sunt toiagul şi pălăria lui Gessler
Pe nouarii de verde şi de ghindă nu sunt imagini
Pe zecica de roşu este un castel imperial
Pe zecica de dubă este casa lui Wilhelm Tell
Pe zecica de verde si pe cea de ghindă nu sunt imagini.

Surse: oradea-nagyvarad-grosswardein și tromf.ro

Alte articole

Leave a Comment