Sălajul – campion la evocări, codaș la dezvoltare

Un proiect menit să strângă laolaltă toate evenimentele organizate de autoritățile din cele 41 de județe ale țării și din municipiul București a fost definitivat prin efortul jurnaliştilor de la Scena9. Aceştia au trimis solicitări către toate consiliile judeţene din România şi Consiliului General al Municipiului București, pentru a evidenţia modul în care autorităţile au înţeles să celebreze Centenarul Marii Uniri.

Efortul a fost urmat de centralizarea tuturor datelor, sortarea răspunsurilor pe categorii și întocmirea topurilor pe județe. Cele două întrebări adresate au fost: “Care este bugetul total alocat în județ pentru activități/proiecte legate de Centenar?” şi “Care sunt cele mai importante evenimente ce vor marca această ocazie organizate de instituțiile din subordinea Consiliului Județean?”
În acest fel a fost întocmită o statistică, prin munca acestor jurnașiști, dar și un top general în care au fost incluse nu mai puţin de 1.833 de proiecte din care se întrezăreşte România de azi, 71 la sută dintre ele fiind finanţate de la bugetele locale. În clasament conduc de departe expoziţiile, urmate de conferinţe, proiecte editoriale, evocări şi evenimente folclorice. Din programul activităţilor din Anul Centenar nu au lipsit nici spectacolele, dezveliri de monumente, depuneri de coroane, concursuri tematice, piese de teatru, reconstituiri istorice, evenimente religioase sau literare.

Campionii patriotismului manifestat la microfon

O repartizare pe judeţe a evenimentelor legate, în principal, de Centenar, evidenţiază că, deşi este printre cele mai mici judeţe din ţară ca populație (locul 39 din 41), Sălajul a înregistrat performanţa de a ocupa primul loc în topul naţional cu cele mai multe evenimente, finanțate din bugetul propriu: 104 la număr. Spre comparaţie, judeţul Alba are doar 30 de evenimente, Clujul şi Iaşul câte 63, Braşovul 65, Neamţul 16, iar Bihorul 5 cu sursă proprie de finanțare, aceste județe, ca și toate celelalte aflate sub Sălaj la acest capitol, alegând să finanțeze alte genuri de proiecte cu care să întâmpine Centenarul, în principal proiecte care rămân după această sărbătoare și care sunt în sprijinul cetățenilor, al dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții. Sursa citată mai arată că autorităţile din Sălaj (locul 39 pe țară ca populație, din totalul celor 41 de județe) au alocat pentru organizarea Centenarului nu mai puțin de 278.000 de lei, depăşind la acest capitol judeţe precum Prahova (locul doi pe țară ca populație, 100.000 de lei alocați), Ialomiţa (139.000 de lei), Dâmboviţa (193.000 de lei), Suceava (94.000 de lei), Galaţi (181.000 de lei) sau Caraş-Severin (45.000 de lei).
În lista evenimentelor gândite de instituţiile publice din judeţul Sălaj pentru marcarea a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri au fost incluse, printre alte zeci de acțiuni și evenimente: Confecționarea de plăcuțe comemorative și amplasarea acestora pe diverse imobile în care și-au desfășurat activitatea instituții cultural-educative sau militare, Dezveliri de monumente, Festivalul Cântecului Patriotic, Primenirea Muzeului din Centrul de Cultură de la Bocșa, Concerte simfonice, Extinderea cu o încăpere a centrului Cultural Șincai – Coposu, Montaj de poezii și cântece patriotice, Emisiuni televizate de promovare a lecturii, Achiziții costume de inspirație istorică, Joc de lumini pe clădirile din Zalău, Concert coral, Concert bisericesc, Expoziții de carte, Dezbateri pe tema Unirii și multe altele.

Zalăul la Centenar: fără cinematograf, fără sală polivalentă, cu un stadion în prăbușire

Așadar, dacă ar fi să luăm un singur exemplu, județul Suceava, cu o populație triplă față de cea a Sălajului (635.000 de locuitori față de Sălaj, 217.000) alocă 94.000 de lei acestor proiecte, iar Sălajul 278.000 de lei. Se pare că autoritățile sucevene au ales să facă altceva cu banii, din moment ce unul dintre cele mai importante site-uri de turism din Anglia a plasat, recent, municipiul Suceava pe locul 4 în topul celor mai frumoase și moderne orașe din România.
În ceea ce priveşte banii alocaţi de la bugetul central, topul s-a “răsturnat”, pentru că în Sălaj au ajuns aproape 115.000 de lei, cea mai mică sumă dintre toate judeţele. Spre comparaţie, Oltul s-a ales cu 923.000 de lei, Teleormanul, cu 385.000 de lei, Călăraşi, cu 346.000 de lei, Tulcea, cu 411.000 de lei sau Covasna, cu 341.000 de lei.

Dincolo de aceste statistici privind alocările de fonduri de la bugetul propriu sau cele venite de la centru, ceea ce este îngrijorător sau cel puțin nemulțumitor, este faptul că județul nostru rămâne pe același loc aflat către coada topului, în urma nu doar a municipiilor reședință de județ, ci chiar în urma unor orașe din Moldova sau Oltenia, care au reușit, prin eforturile conjugate ale autorităților locale și județene, să implementeze proiecte de interes pentru populație, ajungând să sărbătorească Centenarul prin fapte și realizări și nu doar prin cântece patriotice și discursuri.
Astfel, în multe orașe din țară care au o populație chiar la jumătatea Zalăului, au apărut săli polivalente (în Blaj, de exemplu, oraș aflat în județul Alba, se construiește o sală polivalentă cu o capacitate de peste 2.000 de locuri) mall-uri, stadioane noi sau stadioane complet modernizate, bazine olimpice, spații comerciale mari, precum și alte investiții de interes major pentru cetățenii de toate vârstele.

Rămânem către coada listei municipiilor ca fiind printre foarte puținele reședințe de județ în care singurul stadion municipal este mâncat de rugină și mucegai și aproape că se prăbușește, singurul municipiu care nu are un cinematograf funcțional, un bazin olimpic sau o sală polivalentă, fiind printre singurele care au, ca sală principală de spectacole, o incintă rămasă la fel cum o știți din anii ‘80, având o capacitate de 500 de locuri, o sală în care iarna evenimentele nu se pot ține sau din care artiștii fac cale întoarsă pentru că temperaturile nu pot permite desfășurarea unui spectacol în condiții de minimum de confort. Iar exemplele în ceea ce privește uriașa listă de lipsuri poate continua, din păcate.

Lipsesc, de asemenea, investițiile care ne dor cel mai mult. Tronsonul doi al Centurii Zalău, canalizarea în multe locuri din municipiu dar și localități din județ, drumurile de calitate. Nu avem nici măcar un metru de autostradă pe suprafața județului nostru iar pentru reabilitarea unei străzi de nici 1 kilometru avem nevoie de mai mult de un an (strada Cloșca).

Evenimente culturale cu casa închisă… de organizatori

Același lucru îl putem spune și în privința evenimentelor culturale care, ori se desfășoară cu casa închisă, culmea, încă dinainte de punerea în vânzare a biletelor, ori nu au loc de atâtea “evocări” (deținem locul trei pe țară după București și Prahova!) evenimente patriotice și spectacolele cu iz de Cântarea României (vezi Festivalul Cântecului Patriotic, unic în țară prin această titulatură demnă de anii comunismului). Atunci când un eveniment de interes ajunge la noi, oamenii, de multe ori, nu mai au acces la bilete, așa cum s-a întâmplat de curând cu spectacolul susținut de artistul Tudor Gheorghe, eveniment în care organizatorii s-au făcut de râs după ce la data anunțată pentru punerea în vânzare a biletelor, acestea erau deja date pe alte căi despre care nimeni nu a avut nicio explicație robustă sau credibilă.

Prin urmare, zălăuanii, dar și sălăjenii, pentru că în celelalte orașe sau în comune activitățile culturale de alt gen decât cele dedicate “patriotismului” nostru lipsesc acut, rămân cu aceleași evenimente “pe stoc”, evenimente cultural-patriotice în care este inevitabilă prezența la microfon a unui edil, a unui membru de partid, a unui senator sau a unui om important în județ, de parcă cineva ar plăti un bilet sau ar dori să petreacă o seară relaxantă ascultând elucubrații fals-patriotice ale aleșilor locali sau județeni. Poate că acest top va da de gândit celor care au sufocat literalmente tot ce mișcă la noi pe acest segment, reușind să ne transforme într-un județ în care vorbele goale, demagogia, promisiunile deșarte, patriotismul perfect mimat și vorba lungă reprezintă cele mai vizibile activități ori realizări, acum, la ceas de mare sărbătoare. Am fi putut organiza mai puține evenimente de acest gen și mai multe dedicate copiilor, inovative, atractive, moderne, evenimente dedicate tinerilor,cu alte genuri decât cântecul patriotic, lectura poetică sau evocările care ne-au suit în moțul acestui top.
Și nu din alt motiv, nicidecum unul atins de răutate, ci pentru că au fost și sunt exagerat de multe, inconsistente, dar mai ales lipsite de interes din partea oamenilor tocmai prin lipsa acută a celorlalte. Diversitatea este un cuvânt necunoscut factorilor de răspundere din Sălaj. Iar evenimentele dedicate Centenarului, desigur, necesare și justificate, le-am fi putut organiza folosind banii primiți de la București, dacă am fi redus numărul lor și nu le-am fi întins ca o peltea peste tot cuprinsul județului, săptămână de săptămână. Cu banii noștri, cei din bugetul local (da, banii fiecărui sălăjean!) am fi putut face cu totul și cu totul altceva, concret, durabil, sănătos și de folos mai ales, pentru oamenii care locuiesc așa cum știm, în cel mai sărac județ din Transilvania.
Poate că exemplul unor județe aflate la mare depărtare de noi ca dezvoltare ar fi trebuit să reprezinte, în sfârșit, un model și pentru noi, fie și prin realizări la scară mai mică, dar cuprinse în capitolul dezvoltare și nu doar reabilitare de străzi, asfaltări întinse pe parcursul unui an sau amenajări de spații verzi.

Astfel încât să primim Centenarul (pe care județe precum Cluj sau Bihor îl primesc așa cum se cuvine, cu un patriotism manifestat în câte doar câteva evenimente, autentice și consistente) prin realizări și proiecte importante finalizate, adică cu nimic altceva decât cu fapte. Pentru că “100 de ani de România” asta ar trebui să însemne și pentru noi, dovada că am vorbit mai puțin și am înfăptuit mai mult, bazat pe ceea ce alții ne-au lăsat prin sacrificiul lor, că am ridicat ceva, că evoluăm, ne dezvoltăm, trăim mai bine și mai sigur. Acesta ar fi, de fapt, patriotismul autentic și cel cu valoare, astăzi. Sălăjeanul are o zicală: „De vorbe… e plin podul!”. Iar la noi, asta s-a întâmplat nu doar în anul Centenar, ci mai ales în cei de dinainte, vreo 20 la număr, aici, unde am trăit și trăim pe mai departe din discursuri și promisiuni.

Andreea Vilcovschi, Florin Negoiță

Foto: scena9

Alte articole

3 Thoughts to “Sălajul – campion la evocări, codaș la dezvoltare”

  1. Anonim

    Aveți dreptate, multă așa-zisă „cultură”, dezvoltare puțină. În orășelul Șimleu sînt vreo 5 festivaluri, dar în piață poți să-ți rupi picioarele în pietrele dintre gropi. Primarului nici că-i pasă!

  2. Călin

    La plăcinte înainte la razboi înapoi!💯

  3. Teodor

    Citit de doua ori pentru ca nu imi pot crede ochilor ce citesc. Felicitari intai de toate pentru un articol atat de complex si bine documentat. Regret este tot ce simt, ca subt aici ca bu mai.am varsta sa.mai pot pleca, ca traiesc din nou vremuri cu gust comunist, dar mai putin cu realizarile de atunci. Mare tristete, in oricr caz. Adevar si tristete. 😔😔😔 Felicit pe cei care au realizat proiectul pentru datele statisticr dar mai ales oe voi pentru adaptarea cu mare acuratete si finete a realitatii zalauane de astazi.

Leave a Comment