Victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Sigismund Bathory – omagiată la Guruslău

Mihaela Moldovan 6 august 2012 0
Victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Sigismund Bathory – omagiată la Guruslău

O serie de manifestări care au omagiat Bătălia de la Guruslău (3 august 1601) şi victoria trupelor conduse de Mihai Viteazul, care au înfrânt armata principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, au avut loc, în week-end, la Monumentul situat în localitatea cu acelaşi nume. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc duminică în prezenţa subprefectului Sălajului, Lucian Băican, după care participanţii s-au putut bucura de un program folcloric, cu dansuri populare române şi maghiare. Din spectacolul pregătit de organizatori nu au lipsit o demonstraţie de karate, susţinută de Club Sportiv Terra Kid”, o demonstraţie de echitaţie, momente umoristice cu “Nănaşii din Jibou” (Liviu Petruş şi Marcel Mureşan), dar şi un program artistic distractiv cu Daniel Ursu. Totul s-a încheiat aproape de miezul nopţii, cu un foc de artificii, evenimentul fiind organizat de Instituţia Prefectului Sălaj, Consiliul Judeţean, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Primăria Hereclean şi Fundaţia “Mihai Viteazul”.

Bătălia din 3 august 1601

Potrivit istoricilor, Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), coordonată de Mihai Viteazul (1593 – 1601) în colaborare cu generalul Giorgio Basta, a fost menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze principatul în frontul antiotoman iniţiat de împăratul german Rudolf al II-lea (1576 – 1612). În iunie 1601, s-a încercat o rezolvare a conflictului, soldată însă cu refuzul principelui de a părăsi tronul în schimbul Sileziei. La începutul lunii iulie, forţele militare ale lui Mihai şi cele ale lui Basta au făcut joncţiunea în Moftin. Trupele lui Sigismund, comandate de Ştefan Csáky şi Moise Székely, au ajuns la cetatea Şimleul, la 11 iulie, iar principele a cerut un armistiţiu de câteva săptămâni pentru a-şi putea organiza armata. Aceasta era formată din detaşamente de ostaşi transilvăneni şi moldoveni, contingente otomane şi tătăreşti, circa 40 000 de oameni (dintre care 12 000 erau turci şi tătari). La toate acestea, s-au adăugat 45 de piese de artilerie şi steaguri care, ulterior au fost adjudecate de trimişii imperiali.
De cealaltă parte, Mihai, susţinut financiar de Rudolf al II-lea, şi-a constituit o oaste, în majoritate, de mercenari (printre aceştia se numărau şi 200 de catafracţi silezieni), fiind ajutat de trupe transilvănene, dar şi muntene, conduse de banul Mihalcea, în total fiind vorba de circa 20.000 de oameni: „Pedeştri erau mii trei, toţi înzăuzaţi. Erau şi fevgeresi, patru mii. Spanioli şi valani (valoni), cam două mii. Haiduci erau, deosebiţi, nouă mii. Serbi şi moldovani, alte trei mii. Călări şi pedeştri, toate oştile lor, în mii erau douăzeci – asta era toată armata lor” – se arată într-un înscris semnat de vistiernicul Stavrinos.
Cartierul general al lui Sigismund a fost amplasat pe cornişa „Dealului lui Mihai”, urmând ca atacul să fie deschis de poloni şi susţinut de artileria plasată în spatele liniei întâi. Încercarea lui Sigismund de a tranşa bătălia în favoarea sa a avut loc în dimineaţa zilei de 3/13 august 1601, fiind soldată, însă, cu o înfrângere.
Confruntarea propriu-zisă se desfăşoară în după-amiaza aceleiaşi zile, atacul fiind deschis de silezienii şi trabanţii din oastea lui Mihai. Profitând de reglajul deficitar al bătăii tunurilor, oştenii lui Mihai şi ai lui Giorgio Basta au prins în încercuire oastea inamică.
Sigismund Báthory, ca şi cei mai mulţi dintre susţinătorii săi, a părăsit Transilvania, refugiindu-se în Moldova. El a pierdut peste 10.000 de oşteni, în timp ce aliaţii – doar aproximativ 1.200. Cronicarul Radu Popescu a relatat într-o singură frază întreaga bătălie: „În mijlocul vremilor acestora, s-au unit Batăr Jicmon cu Irimiia-vodă den Moldova şi Simion-vodă den Ţara Românească, şi toţi au ridicat oşti asupra lui Mihai Vodă. (…) Au avut război mare la Somliu [Şimleul Silvaniei, jud. Sălaj], şi au biruit Mihai-vodă…”.
Victoria de pe valea Zalăului nu a anulat suspiciunile dintre pribeagul domn al Ţării Româneşti şi plenipotenţiarul imperial Giorgio Basta. După un scurt intermezzo (călătoria lui Basta la Cluj), la 9/19 august Mihai Viteazul, care intenţiona să-şi viziteze familia la Făgăraş, a fost prins de apropiaţii lui Giorgio Basta (mercenari germani şi valoni sub comanda lui Iacob Beauri) şi ucis.
Bătălia pentru Transilvania trebuia să fie, în concepţia lui Mihai, un pas necesar în vederea recuperării tronului muntean (partea de artilerie cei revenise ca pradă de război urma să-i mijlocească demersul militar.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »