Tradiţionalul, autenticul şi specificul şi-au dat mâna la “Satul Sălăjean”

magazinsalajean 2 septembrie 2012 2
Tradiţionalul, autenticul şi specificul şi-au dat mâna la “Satul Sălăjean”

VIDEO
Sute de interpreţi populari, zeci de meşteri locali şi producători agricoli au participat, duminică, în Zalău, la cea de-a şasea ediţie a manifestării “Satul Sălăjean”. Numărul mare al zălăuanilor care au răspuns invitaţiei organizatorilor şi al produselor vândute este dovada certă a reuşitei acestui eveniment.

Duminică, în curtea interioară a fostului Centru Militar din Zalău au fost prezentate obiecte realizate de meşteri populari, produse ale bucătăriei sălăjene, muzică şi dans popular, concursuri şi momente vesele. Manifestarea s-a derulat sub bagheta organizatorică a Consiliului Judeţean Sălaj, a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Camerei Agricole a judeţului Sălaj şi Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj.

Alimente fără E-uri

În acest cadru au fost expuse şi comercializate, în coordonarea Camerei Agricole a judeţului Sălaj, produse de patiserie (de către producătorii SC Sandana SRL, SC Cirea SRL), produse de carmangerie (SC Siciliana, SC Stelicarn SRL), lactate (PFA Viorel Ghiuruţan din Dragu), produse apicole (Cooperativa Melifera Carpatica din Zalău, Asociaţia Crescătorilor de Albine Sălaj şi SC Valea Barcăului), sucuri de fructe (Asociaţia Pomicultorilor Sălaj şi PFA Simule Petru Solomon ), piscicultură (SC Păstrăvu Sfăraş), vinificaţie (SC Spumante Silvania), distilerie fructe (Asociaţia producătorilor de pălincă naturală Sălaj). Directorul Camerei Agricole Sălaj, Dorel Seichei a remarcat numărul mare al producătorilor agricoli participanţi la această manifstare. “Spaţiul asigurat pentru “Satul Sălăjean” în acest an este adecvat şi mai potrivit decât cel în care s-a desfăşurat anul trecut, respectiv, la Castrul de la Posolissum. Acest lucru a contribuit la atragerea unui număr mare de producători agricoli. Anul trecut au răspuns invitaţiei noastre doar cinci producători din Sălaj, în timp ce anul acesta au venit la Satul Sălăjean 13.Toţi aceştia au venit aici nu doar să-şi expună produsele ci şi să le vândă. Inedit pentru acest eveniment este că s-au făcut demonstraţii practice, sucurile de mere, cătină, s-au preparat în faţa consumatorilor. Prin oferta produselor prezentate şi preparate aici, am dorit să demonstrăm încă o dată că se poate mânca sănătos, fără E-uri, pentru că şi acest lucru este o caracteristică a alimentaţiei din comunităţile Sălajului”, a menţionat Dorel Seichei.

Plăcinte, caş, ceapă, slănină, sarmale, vin şi pălincă

Nu doar producătorii au oferit spre degustare din produsele tradiţionale satului sălăjean, ci şi primării din judeţ. Este vorba de Primăria Crasna, care a pregătit un stand cu sarmale, bogracs, gogoşi, pălincă, vin; Primăria Plopiş, unde zălăuanii au fost răsfăţaţi cu sarmale cu păsat, plăcintă cu brânză şi smântână, poleşniac (plăcintă slovacă din cartofi); Primăria Cizer, care a surprins publicul cu moşocoarne (cocoradă-pâine de casă cu ou şi brânză), caş de capră cu slănină, pălincă de la toţi producătorii autorizaţi din comună, legume, mămăligă, servită cu popârcă (ciulama cu roşii), clătite cu silvoiţă (dulceaţă de prune), sarmale cu păsat, pâine de casă, apa Meseş (care izvorăşte la Pria) şi bostan. Comuna Pericei a prezentat şi vândut cununi de ceapă şi a oferit premii câştigătorilor concursului de curăţat ceapă. Cel mai rapid concurent a fost primarul de la Crasna, Pop Emeric, care în cinci minute şi 29 de secunde a curăţat 3 kilograme de ceapă. Acesta a fost urmat de Kulcsar Iren (5 minute şi 45 de secunde şi Katona Matilda, cu 5 minute şi 55 de secunde. Premiile au constat în câte 20, 15 şi respectiv, 10 kilograme de ceapă, la care s-au adăugat şi cantităţile curăţate în concurs. Pop Emeric, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, că izbânda se datorează faptului că îi place să gătească şi că a vrut să dovedească că nu numai femeile sunt pricepute într-ale bucătăriei. Vorbind de produse mai puţin cunoscute sălăjenilor, amintim şi faptul că publicul a putut cumpăra shake de banane, miere cu nucă şi propolis, miere cu prune uscate, polen şi propolis, miere cu cafea, comercializate de firma “Valea Barcăului”. Reprezentantul acesteia, Alin Prunean a precizat că acestea se caracterizează prin aceea că sunt ambalate şi în cutii pentru a-şi păstra proprietăţile terapeutice, iar în timpul procesării mierea nu este expusă la lumină mai mult de 15 minute. Jumătate din profitul firmei este orientat în educaţia tinerilor din comunităţile Văii Barcăului.

Artă şi meşteşug

La ediţia din acest an a “Satului Sălăjean” au fost prezentate, în coordonarea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, interioare tradiţionale şi costume populare autentice. Este vorba de un interior tradiţional românesc de pe Valea Barcăului, mai precis din “Casa – Muzeu de la Iaz” a colecţionarei Ligia Bodea, unde au putut fi admirate: lăzi de zestre, lădui, masă, pat cu perne, laviţă, icoane, costume populare, blide.
Tot aici au mai fost expuse şi costume tradiţionale din colecţia Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău: costume tradiţionale femeieşti din satele Bobota, Şeredei, Ciocmani, Buciumi şi costume tradiţionale bărbăteşti din satele Lozna, Treznea şi Buciumi. La mare căutare au fost produsele meşterilor populari din Sălaj dar şi din Cluj. Între aceştia amintim pe: colecţionarul şi producătorul de artizanat Mariana Şimon (care a expus tablouri cu flori de câmp, deoarece acestea “reprezintă căldura şi puritatea sufletului sălăjenilor, tricotaje, artizanat, mărgele), meşterul popular din Vîrşolţ Eva Nagy (cu obiecte croşetate, mărgele şi silvoiţă), Andrei Şule din Sărmăşag (cu sculpturi din lemn), Petru Teglaş din Var (coşuri de nuiele), Csibi Csabi din Borla (olărit), Ştefan Bara din Fildu de Sus, Ioan Petran din Zalău (icoane, pirogravuri, artizanat din rădăcini de viţă de vie), Augustin Mureşan din Gîrbou (clopuri), Rigo Adorian din Bonţida, judeţul Cluj (cu turtă dulce), Ilyes Martin din Sic (judeţul Cluj) cu brâie, curele, bunde, Mircea Sin din Turda (cu pahare din sticlă artizanat), Cristian Mureşan din Cluj (sucuri naturale), Viorica Ciobanu, Cluj (costume populare şi broderii specifice Câmpiei Transilvaniei), Kis Gal Ecaterina din Macău judeţul Cluj cu mărgeşe, brăţări, brâuri, ouă de Paşte din mărgele, păpuşi), Vigh Tibor din Cluj (cu corn suflat), Kun Zsolt din Cluj (cuţite forjate realizate manual), Olga Orţan din Zalău (cu icoane), Ana Pop (icoane), Ileana Graţiana Pop şi grupul “Poiana” din Ciumărna (cu costume populare), Andreea Sabău din Zalău ( cu cercei, străiţi), Lina Livia Niste din Zalău (icoane pe lemn), Florica Criste din Cizer (mărgele, podoabe, costume populare, şterguri).

Satul, o resursă ce merită să fie valorificată

După cum a apreciat directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Corina Bejinariu, “Satul Sălăjean” a fost o reuşită. “Apreciez faptul că această manifestare are continuitate şi orice proiect care are continuitate produce efectele pe care le-a urmărit. Apreciez faptul că producătorii sunt în număr foarte mare, ceea ce demonstrează resursa satului tradiţional. Aceasta există şi merită să fie apreciată”. Directorul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, Daniel Săuca a remarcat că “este îmbucurător că toţi cei invitaţi au răspuns prezent la această manifestare, atât din Sălaj, cât şi din judeţul Cluj. Spectacolul a fost susţinut de peste 400 de artişti din Sălaj. Anul acesta am pus accentul pe promovarea tinerilor, iar cei care au evoluat au fost ansambluri tinere şi interpreţi care au câştigat ediţia din 2012 a festivalului “Mândru cântec sălăjean”. Cu această ocazie s-a demonstra că acest nou spaţiu cultural din Zalău este foarte bun pentru susţinerea şi promovarea activităţilor de folclor”. Nu în cele din urmă, deputatul liberal Mirel Taloş ne-a declarat: “Apreciez pasiunea şi dedicaţia celor care se ocupă de arta tradiţională, fie că sunt meşteri, colecţionari, creatori, cântăreţi sau dansatori, pentru că ei duc mai departe spiritul satului. Lor le datorăm faptul că satul românesc există în continuare. Satul şi cultra tradiţională din Sălaj e una din cele mai bine păstrate din România, zona nefiind atât de urbanizată şi pusă în pericol precum altele. Satul sălăjean continuă să existe şi este un bun pentru care cu toţii trebuie să luptăm”.
Adela Farkas

Comentarii

comments

2 Comentarii »

Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe magazinsalajean.ro acele mesaje/comentarii/opinii licentioase (injurii, cuvinte obscene si atacul la persoana).

  1. radu 3 septembrie 2012 at 12:00 - Reply

    vand teren livada(meri),8700 mp,in jud salaj,la 15 km de zalau.terenul este ideal si pentru constructia unei case de vacanta.pret foarte avantajos,7000 euro.tel 0744163384,0763962174

  2. Anonim 3 septembrie 2012 at 12:35 - Reply

    Cel mai frumos si bunica mea a fost acolo

Lasa un Raspuns »