Stârciu, vatră de spiritualitate, cultură şi istorie

magazinsalajean 10 septembrie 2012 0
Stârciu, vatră de spiritualitate, cultură şi istorie

Un veac de dăinuire a împlinit Biserica Ortodoxă cu hramul Sfântului Nicolae din Stârciu, comuna Horoatu Crasnei. Sătenii au cinstit acest eveniment îmbrăcaţi în straie populare şi punând în scenă tradiţii ale locului.

Întreaga comunitate din Stârciu, alături de credincioşi din localităţi învecinate, autorităţi locale şi oficialităţi, au marcat în weekend acest eveniment. Sărbătoarea dedicată fiilor satului s-a transformat într-un regal cultural şi de spiritualitate, prin resfinţirea lăcaşului de rugăciune, lansarea unei lucrări despre satul Stârciu şi reproducerea unei nunţi după tradiţia locului de acum o sută de ani.

Un veac de existenţă

Sâmbătă, de praznicul Naşterii Maicii Domnului biserica a fost resfinţită, momentul reprezentând şi finalizarea lucrărilor de reparaţii derulate cu implicarea preotului paroh Florian Onica, a Consiliului şi Comitetului Parohial, şi cu sprijinul enoriaşilor şi sponsorilor. În perioada 1993-2012 la biserica din Stârciu cu hramul Sfântului Nicolae s-au executat o serie de lucrări interioare şi exterioare, în valoare totală de 110.000 lei. Este vorba, aşa cum s-a menţionat în hrisovul care s-a dat spre citire la Sfânta Liturghie oficiată de Prea Sfinţitul Petroniu Florea, episcopul Sălajului, de: recondiţionarea picturii interioare, repararea duşumelei, înlocuirea uşilor şi geamurilor, realizarea sistemului de încălzire centrală, a sonorizării, achiziţionarea de mobilier, refacerea tencuielii exterioare a turlei, repararea clopotelor, restaurarea icoanei hramului, placarea troiţei cu marmură, amenajarea de garduri exterioare. Fondurile au fost asigurate şi prin susţinerea celor 128 de familii de credincioşi din sat şi a mai multor sponsori. Celor implicaţi în activitatea care a dus la resfinţirea bisericii (preotul locului şi cetăţeni din sat), li s-au atribuit, din partea Episcopiei Ortodoxe a Sălajului, diplome de apreciere pentru râvna depusă.
Reiterăm faptul că în urmă cu un secol, în 12 septembrie 1912, Miron Cristea, primul Patriarh al României, pe atunci Episcop al Caransebeşului, a sfinţit lăcaşul construit între anii 1904-1911. Primirea la Stârciu a arhiereului din Sălaj de către membrii comunităţii a fost cu totul aparte. Pe gardurile şi porţile caselor erau întinse „ jitee” (scoarţe-pături înflorate ţesute de mână), iar femeile şi bărbaţii purtau costume populare. Maria Gudea, de 71 de ani, ne-a spus că portul popular din Stârciu este la mare preţ şi acum, el fiind etalat la mari praznice bisericeşti, dar şi la festivităţi, nu doar de cei vârstnici, ci şi de tineri. Bărbăţii poartă gaci, cămaşă, brâu şi zadie, iar femeile, cămaşă, spăcel, zadie, pieptar din pânză, iar pe cap batic.

“Nu avem dreptul să uităm”

Cartea lansată sâmbătă, “Credinţă, cultură şi istorie la Stârciu, judeţul Sălaj”, al cărui autor este preotul paroh Florian Onica, este o schiţă monografică a acestei aşezări. “Lucrarea, care cuprinde informaţii preţioase, este importantă pentru că nu avem dreptul să dăm uitării valorile trecutului, tradiţiile şi istoria. Volumul, apărut la Editura “Caiete Silvane”, colecţia “Monografii”, vine după recenta publicare a monografiei satului Păuşa”, a menţionat managerul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, Daniel Săuca. Consilierul local, Iosif Şimon, a făcut o amplă prezentare a lucrării, subliniind că primele urme de locuire a satului sunt din perioada secolului II î.e.n. Iosif Şimon a punctat cele mai importante evenimente prin care a trecut comunitatea de al Stârciu, din timpurile dacilor şi romanilor, din perioada medievală, precum şi din anii celor două războaie mondiale. În prefaţa cărţii, intitulată, “Argument”, autorul prezintă o serie de date geografice, istorice, demografice, precum şi din economia şi cultura locală. “Sălajul face parte dintr-un spaţiu al interferenţelor etnice şi culturale, iar Stârciul ca unitate administrativă, dar şi ca spaţiu cultural distins, îi aparţine. Relaţia dintre naţional şi regional poate fi analizată pe mai multe paliere. Primul poate fi cel economic de la prima atestare documentară a localităţii până în zilele noastre. Al doilea este palierul cultural, fiind o localitate cu componentă naţională românească. De aceea, Stârciul este caracterizat din punct de vedere cultural de civilizaţia agricolă şi de un puternic simţ al naţionalităţii”, a precizat părintele Florian Onica. În urmă cu doi ani, preotul paroh de la Stârciu a mai publicat lucrarea „Societatea şi Cultura în Sălaj (1940-1965)”.

Adela Farkas

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »