Sfanta ciomageala intre biserici (II)

Magazin Salajean 5 decembrie 2006 0

Sfanta ciomageala intre biserici (II)In episodul de ieri al mini-serialului nostru spuneam ca disputele in ceea ce priveste bunurile care au apartinut cultului greco-catolic continua. Si cu procese (inclusiv pentru Catedrala din spatele Palatului Administrativ din Zalau). Si cu initiative legislative. Si cu multe declaratii. Ieri am redat doua initiative legislative, ale unor parlamentari PD si PSD (si deputatii PSD de Salaj), privind partajarea bunurilor care ar apartine si ortodocsilor si greco-catolice, precum si o declaratie a pr. greco-catolic Valer Parau, conform careia Biserica Greco-Catolica vrea inapoi toate bunurile care i-au fost confiscate de Statul comunist. Astazi va prezint o situatie a constructiei de biserici greco-catolice in Salaj, in viziunea ortodocsilor, si alte reactii la ideea de partajare. Maine, in ultimul episod al materialului nostru, declaratii de final si posibile concluzii.

O situatie. In viziunea ortodocsilor

In materialul Relatia actuala dintre ortodocsi si greco-catolici in Romania. 2006. Sinteza alcatuita de Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2006 se arata ca greco-catolicii, in Salaj, dupa 1990 si-au construit 10 biserici noi, alte sase fiind in constructie, si sapte capele, in total 23 de lacasuri de cult, in Zalau (doua), Pausa, Buciumi, Hereclean, Chilioara, Jibou, Lemniu, Buzas, Podis, Tihau, Sangeorzu de Meses, Dobrocina, Dolheni, Letca, Poenita, Rogna, Iaz, Marin, Plopis, Valcau de Jos, Simleu Silvaniei. In materialul citat (vast, poate fi consultat cu usurinta pe Internet) se scrie, ca o concluzie: Din cele prezentate aici (in materialul cu pricina – n.r) se poate constata ca Biserica Unita cu Roma are un numar suficient de locasuri de cult pentru oficierea serviciilor religioase. Aceasta stare de lucruri ne indreptateste sa afirmam ca pretentiile pentru alte retrocedari de biserici nu se justifica, ceea ce inseamna ca dialogul dintre cele doua Biserici este de dorit sa fie reluat, prin renuntarea la actiunile judecatoresti.

O initiativa contestabila

Pe http://www.forum-catolic.cnet.ro sunt o gramada de opinii critice la adresa proiectului de lege privind partajarea bunurilor amintite. Iata unul dintre comentarii: Unul din punctele de pe agenda de lucru a recentului Sf. Sinod a fost si tema numita partajarea patrimoniului comun al cultelor ortodox si greco-catolic din Romania, definitivat cu prilejul sedintei comune de lucru a celor doua Sinoade mitropolitane, de la Cluj si Sibiu, din 19 septembrie 2006. Proiectul de lege imbratisat de cele doua Sinoade ardelene si Sf. Sinod de la Bucuresti se referea, de asemenea, la partajarea patrimoniului comun, ortodox si greco-catolic, desi sfera de conotatii juridice ale acestei formulari este vida, din simplul motiv ca Biserica Ortodoxa Romana (BOR) si Biserica Romana Unita (BRU) n-au nici un fel de patrimoniu comun. Daca intentia initiatorilor legii a fost sa deposedeze BRU de patrimoniul ei, deghizarea dorintei de expropriere a BRU a fost cu totul inabila. Biserica Greco-Catolica a ramas proprietara bunurilor sale in actele doveditoare pe care le detine, BOR aflandu-se doar in posesia temporara a acestor bunuri, din 1948 incoace, de la institutionalizarea comunismului sovietic in Romania. Este exact ceea ce a stabilit recent Tribunalul din Arad, la sfarsitul lunii octombrie, cu privire la Biserica Adormirii Maicii Domnului (str. M. Eminescu nr. 57), fixand prin sentinta ca proprietatea apartine cultului greco-catolic si dispunand ca parohia ortodoxa sa cedeze folosinta imobilului, o data cu ramanerea definitiva a hotararii. Prin urmare, in cazul bisericilor si scolilor greco-catolice confiscate de regimul comunist, nu este vorba de restituiri ale proprietatii, ci de recunoasterea dreptului de proprietate si de dispozitia de punere in posesie a proprietarului. BOR si celelalte institutii ale statului detinatoare (fara acte cu valabilitate juridica) n-au devenit niciodata proprietari ai bunurilor apartinand persoanelor juridice ale cultului greco-catolic, asadar nu trebuie sa restituie decat folosinta acestor bunuri, nicidecum proprietatea lor.

Pozitii ireconciliabile?

Presedintele Partidului Democrat Emil Boc a declarat, citat de BBC, ca, in cazul in care divergentele intre bisericile ortodoxa si greco-catolica privind retrocedarea proprietatilor nu vor fi rezolvate pe cale amiabila, va sustine ideea unei legi speciale care sa rezolve aceasta disputa. Legea ar urma sa tina cont de numarul de enoriasi pe care fiecare din cele doua culte ii are in localitatile unde exista dispute privind proprietatea asupra bisericilor si terenurilor. Ideea a fost lansata de biserica ortodoxa, prin vocea mitropolitului de Cluj, Bartolomeu Anania, dar este respinsa de reprezentantii bisericii greco-catolice. Vicarul judecatoresc al episcopiei greco – catolice de Lugoj, Coriolan Muresan, a declarat la BBC ca o asemenea lege i-ar discrimina pe credinciosii greco-catolici si ar incalca dreptul la proprietate. Liderul PD, Emil Boc, spune ca el sustine o varianta mai buna a propunerii facute de biserica ortodoxa, care cere ca retrocedarile sa tina cont de numarul de enoriasi, si anume ca legea sa-i despagubeasca pe greco-catolici in localitatile in care se va considera ca ar fi mai bine ca bisericile sa ramana in proprietatea ortodocsilor. Cel care a solicitat adoptarea unei legi prin care sa fie rezolvate nemultumirile bisericii ortodoxe cu privire la retrocedari este Mitropolitul ortodox al Clujului, Bartolomeu Anania. El afirma ca situatia neclara a imobilelor revendicate de greco catolici este cauzata si de aceste congregatii care ar fi refuzat propunerile de mediere venite de la autoritatile romane si asta in conditiile in care, spune ierarhul ortodox, ei ar fi primit mai mult decat au cerut. Reprezentantul greco-catolicilor, Coriolan Muresan, spune insa ca din peste doua mii de biserici revendicate, greco-catolicii din Romania au primit inapoi pana acum numai 152. Coriolan Muresan contesta si datele ultimului recensamant, din 2002, potrivit caruia ar exista 190 de mii de credinciosi greco-catolici. El spune ca datele interne ale bisericii arata ca numarul enoriasilor ar fi mult mai mare, prin urmare si nevoile acestora de a avea lacasuri de cult sunt mult mai mari, prin comparatie cu ce s-a retrocedat pana acum bisericii greco-catolice, se arata intr-unul dintre sutele de materiale pe aceasta tema aparute in media nationala in ultimele luni.

Exista o lege. De ce nu o aplicam?

Din celebra Lege pachet privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei precum si unele masuri adiacente: TITLUL I. Modificarea si completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Art.I.- Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1.La articolul 1, alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins: Art.1.- (1) Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr.139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile prezentei legi. (2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv…

P.S.: Un cititor m-a sunat ieri pentru a-mi spune sa fiu mai atent la titlul acestui material, pentru ca ar putea fi vorba chiar de blasfemie. Pentru cititorii mai gingasi: titlul este metaforic. In rest, fireste, nu e vorba nici de ciomageli, nici de bulibaseli…

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »