Șezătoare cu povești despre tradiții și flori la Grădina Botanică Jibou

Florile de pe pajiștile transilvane sau din grădinițele de pe lângă gospodăriile din mediul rural și transpunerea lor în portul tradițional au fost subiectul unei inedite șezători ce a avut loc, sâmbătă, la Grădina Botanică din Jibou.

Parte a proiectului itinerant „Șezători în țara Silvaniei”, inițiat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare locală AGAPIS, manifestarea de la Jibou a strâns laolaltă zeci de iubitori ai tradițiilor populare din Sălaj care, vreme de câte ore, au cusut, au făcut schimb de tehnici și modele de cusături tradiționale și au degustat mâncare românească, pregătită după rețete locale: sarmale, pălincă, cocoradă, gogoși, gheme — din aluat de tăieței, aromatizat, mălai dulce.
Alina Zară Prunean, inițiatoare a acestui proiect, a precizat încă din debutul întâlnirii că și-ar dori ca unele dintre florile locale rare, despre care se va discuta la șezătoare, să poată fi transpuse în modele și piese de îmbrăcăminte.
La rândul său, Cosmin Sicora, directorul Grădinii Botanice Jibou, s-a declarat încântat de alegea făcută de organizatori pentru această șezătoare, subliniind că pajiștile transilvane și, implicit, cele din Sălaj au o diversitate floristică foarte mare, multe fiind deja dispărute din țările ce au pus accentul pe industrializarea agriculturii.
„M-am bucurat când mi s-a propus această șezătoare, cu o temă legată de flori, foarte potrivită. În zona noastră, din fericire aș spune, încă nu se face agricultura aceea industrializată care se face în Vestul Europei, unde se tratează și se îngrașă fânețile și pășunile și, din păcate, în felul acela se pierde diversitatea floristică, ce la noi încă mai există. Fânețele din Transilvania sunt pe primul loc în lume la diversitate de flori. Niciunde, nici în savanele africane, nu există atâtea specii de plante ca la noi, dar asta cu condiția ca, în timp, să le păstrăm așa. Dacă le găsiți interesante, puteți să preluați anumite modele pe ceea ce coaseți sau să fie folosite ca simboluri pentru zona noastră”, a afirmat Cosmin Sicora.
Printre cele mai frumoase și rare flori de pe pajiști, acesta a amintit unele înrudite cu inul, rușcuța, gladiole sălbatice, specii deosebite din genul orhideelor sau specii de iris.
Camelia Burghele, etnograf în cadrul Muzeului de Istorie și Artă Zalău, le-a vorbit celor prezenți la șezătoare despre modul cum au ajuns florile din grădinița de lângă casă pe cămășile celor de la sat.
„Sigur că de la grădinița de lângă casă era firesc ca aceste flori să ajungă direct pe cămășile femeilor. Sunt niște explicații foarte simple. Normal că țăranul satului tradițional, care nu prea ieșea din satul lui, nu prea putea să pună pe cămașă lucruri sofisticate, ci acele lucruri pe care le vedea în fiecare zi, unul dintre ele fiind aceste flori. Și sigur că într-o modalitate stilizată. Ne și întrebăm cum au putut să facă asta, totuși, femeile, în vechime, care nu aveau programe de calculator care să le spună cum să pună florile în cusătură. Au știut însă să le stilizeze și să le pună pe cămăși. Este doar secretul lor cum au reușit asta. Florile se transpuneau așadar pe cămăși, fie pe plătcuța de pe piept, fie pe mânecă, fie pe poale, pe cămăși. Ca și flori, în mod special trandafirul, laleaua și crinul”, a menționat sursa citată.
La final, participanții s-au putut delecta cu preparate tradiționale, precum sarmale cu păsat, plăcinte de Bădăcin, pălincă, gogoși, cozonac sau cocoradă.
„Cocorada se făcea la noi în sat, în mod deosebit în săptămâna Paștelui, pentru zilele care urmau. Era aluat de pâine, cu umplutură din brânză de oaie, sărată, cu mărar, ceapă, lobodă. În funcție de cât era de înstărită gospodina, cu atât mai multă era umplutura în cocoradă. Se dădea la păstori în ziua de Paște. Știu că ne trimiteau părinții, pe copii, în drum, cu cocoradă și cu ou roșu, pentru cei care duceau oile sau vacile la păscut. Asta era tradiția”, și-a prezentat produsul Silvia Hodiș, venită tocmai din Bădăcin.
Proiectul „Șezători în Țara Silvaniei” este susținut de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară SĂLAJ PLUS, Centrul de Cultură și Artă Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă — Zalău, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zalău, Muzeul de Pânze și Povești și Colțul Românesc.

Alexandru Moldovan

Leave a Comment