Cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj a apărut numărul trei din acest an al revistei „Reflexe Silvane”, revistă pentru educaţie şi cultură pedagogică editată de Liceul Tehnologic nr. 1 Surduc.
În paginile sale, Revista „Reflexe Silvane” găzduieşte opiniile şi reflecţiile conturate în cadrul Simpozionului Interjudeţean Ioan Rus. Desfăşurat la Jibou, în 27 martie 2015, prin strădania urmaşei profesorului Ioan Rus, prof. dr. Mădălina Ioana Rus (Liceul Tehnologic Surduc, judeţul Sălaj), Simpozionul a prilejuit întâlnirea geografilor universitari şi preuniversitari cu colegii biologi, geologi, economişti, dar şi cu reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, într-un demers ştiinţific motivat de necesitatea redimensionării impactului antropic asupra peisajului sălăjean, dezvoltării durabile şi educaţiei ecologice în orizontul local. Dimensiunile economice, sociale şi ecologice ale dezvoltării teritoriului pot fi surprinse prin indicatorii dezvoltării durabile, la nivel local, regional şi global, dar şi prin indicatori de legătură, de relaţie între domeniul economic, socio-uman şi mediu înconjurător, indicatori care se află la graniţa dintre cele trei tipuri de capital: economic, uman, ecologic (aşa cum afirma Altman, I., 2016, în lucrarea Regionalizarea, apărută la editura clujeană Ecou Transilvan). Aceşti indicatori ai dezvoltării economice, sociale, ai protecţiei şi conservării calităţii mediului trebuie să reflecte convergenţă la nivelul spaţiului decizional al regiunii, al comunităţii urbane şi rurale, altfel amenajarea voluntaristă a teritoriului (Irimuş, I.A., 2015) asociază riscuri naturale (geomorfologice, hidrice, biotice, climatice) şi antropice (tehnologice, medicale, sociodemografice, socio-economice etc.).
Disfuncţiile între educaţia environmentală şi conservarea, protecţia mediului se reflectă în exploatarea primară a resurselor locale şi prelucrare primară a acestora (Medve, A., 2015), venituri mici ale populaţiei, investiţii diminuate sau chiar absenţa investiţiilor în infrastructură, sănătate, învăţământ etc. (Dîngă, I., 2015; Zaharia, M., 2015; Loredana Dan, 2015; Sur, D.V, 2015).
Matricele de cuantificare a competitivităţii regionale sau locale trebuie să fie construite prin analiza terenului şi evaluarea potenţialului productiv al acestuia (Mădălina Rus, 2015). Evaluarea competitivităţii nu oferă soluţii general-valabile pentru toate comunităţile româneşti rurale ori urbane, iar studiile ştiinţifice soluţionează parţial problemele regionale, însă, ele reprezintă un început, un model ce poate fi îmbunătăţit prin aportul coordonat al specialiştilor economişti, geologi, geografi, biologi, istorici etc.
Implicarea dascălului sălăjean în proiectarea profilului moral al viitorului expert, astăzi elev pe băncile şcolii gimnaziale ori liceale este binevenită (Poka, Şt., 2015; Petran, I., 2015; Elena Cojan, 2015; Lakatos, A., 2015; Mirela Pop, 2015), întrucât realizează conexiunea între specialist şi viitorul expert, transpunând limbajul ştiinţific în unul didactic, accesibil elevului din ciclul primar, gimnazial ori liceal.
Lucrările susţinute în cadrul Simpozionului Interjudeţean Ioan Rus şi publicate în paginile revistei Reflexii Silvane, nr. 2, 2015 au fost: Ioan-Aurel Irimuş – Amenajarea voluntaristă a teritoriului şi riscurile geomorfologice; Mădălina-Ioana Rus – Caracteristicile morfometrice ale bazinului hidrografic Almaş; Aurel Medve – Efectele exploatării balastului în Depresiunea Guruslăului; Ioan Dîngă – Ioan Vancea – personalitate a Surducului; Ştefan Poka – Despre simulările examenelor naţionale; Ioan Petran – Actualitatea educaţiei patriotice; Elena Cojan – Aspecte privind modul în care dezvoltarea psihică a copilului influenţează învăţarea noţiunilor de geometrie; Mihai Zaharia – Agricultura complexului teritorial Surduc; Anton Lakatos – Compunerea în învăţământul primar; Elena Cojan, Mirela Teodora Pop –
Pragul emoţional generat de trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial; Loredana Dan – Istorie şi tradiţie la confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic; Dănuţ-Viorel Sur – Vechimea şi evoluţia aşezărilor din comuna Hida; Dora Alexandra Păşcuţă – Sistemul de guvernare ottonian – între moştenirea carolingiană şi inovaţia politico-istorică; Zaharie-Claudiu Gadiel – Vestigii geologice colectate de pe teritoriul comunei Creaca; Anastasia-Ioana Pop –
Reprezentarea democraţiei în mass-media; Tonia Kerekes, Iulia Savoş – Dezvoltarea jocului simbolic la copiii cu tulburări din spectrul autist; Alina Alb Lupaş, Violeta Taichiş – Alegerea strategiilor pentru realizarea activizării, individualizării şi diferenţierii activităţilor matematice; Floarea Pop – Plantele medicinale – izvor de sănătate; Liviu Chiş-Dan – Avantajele utilizării TIC în procesul educaţional; Armanda Ramona Stroia – Utilizarea didactică a tabletelor: inovaţie sau clişeu al educaţiei digitale?
Lucrările cuprinse în cadrul revistei Reflexii Silvane, nr. 3/2016 susţin problematica dezvoltării regionale durabile, dar se constituie şi într-un îndemn la reflecţie asupra formării viitorilor specialişti în domeniul managementului resurselor umane.
Prof. univ. dr. Ioan-Aurel IRIMUŞ, Director Şcoala Doctorală de Geografie Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Revista „Reflexe Silvane”, la un nou număr
