De câte ori ne-am plâns că „tarabele” cu suveniruri românesti de pe la noi sunt prea „made in China”: obiecte de plastic de proastă calitate, prost gust și fără pic de simbolistică locală? De multe ori, recunoaștem! Cât de aprig ne-am jeluit ori de cîte ori aveam de făcut un cadou românesc că nu găsim ceva special, cu poveste și de bun gust autentic? Noi am făcut asta de prea multe ori și, într-un final, ne-am hotărât să rezolvăm singuri problema, așa că ne-am pus pe treabă și am creat primul kit de suveniruri autentice, românesti. În episodul pilot vă prezentăm o primă colecție dedicată Țării Silvaniei – Sălaj, România. Orice spațiu bine definit cultural are nevoie de mici elemente-fanion, care să prezinte și reprezinte esența locului prin lume și care să poată fi dăruite oricui își dorește un obiect care să aline un dor, să evoce o amintire sau o emoție puternică, legată de contactul cu această zonă.
Colțul Românesc – SUVENIR de Sălaj este un proiect inovativ, care urmărește redescoperirea, stimularea, practicarea și promovarea meșteșugurilor artistice tradiționale și încurajarea Industriilor Culturale Creative. Un proiect responsabil și asumat, sustenabil și cu impact major în comunitate. Un proiect pilot realizat împreună cu specialiști și meșteșugari, care au scos la iveală, după aproape un an de documentare, creație și meșteșugărit, primul kit cu suveniruri românesti: zestre contemporană cu elemente de patrimoniu local, reinterpretate în design modern și retrimise la drum prin lume. Piese lucrate manual sau serii mici de obiecte tip suvenir, cu grafici originale, inspirate din specificul zonei. Cadouri cu poveste locală, cultural-creativă, adaptate ochiului contemporan și personalizate: indiferent că vorbim de daruri individuale pentru prieteni sau parteneri, de cadouri pentru evenimente aniversare organizate de firme sau administrația publică locală sau de obiecte suvenir atât de necesare în hoteluri, pensiuni, standuri cu suveniruri din zone turistice sau concept store-uri cu produse de design românesc.
Kitul de bază, lansat în aceste zile și care va fi îmbogățit și completat periodic cu alte produse, cuprinde: perne decor de zestre și podoabă – lucrate manual, din materiale naturale, cu aplicații de pânze cusute și texte brodate; zadii de socăcit cu aplicații manuale; straițe urbane; bijuterii inspirate de tezaurele dacice din Sălaj; cărți poștale cu poveștile locului; tricouri cu aplicații lucrate manual și inspirate din modelele vechi de spăcele (ii sălăjene) mixate cu vorbe nealcoșe din partea locului; elemente clasice de tip suvenir (brelocuri, insigne, magneți, tricouri sau sacoșe de pânză cu grafici stilizate). Acestora li se adaugă și un pachet gourmet, care cuprinde: miere de albine, pălincă, prune uscate cu nucă, silvoiță, vin spumant și alte bunătăți locale.
PERNE DECOR DE ZESTRE ȘI PODOABĂ
Perne decor, din materiale naturale, fabricate în România, cu aplicații cusute manual sau țesute după izvoade vechi, locale, descoperite în muzee sau cărți de specialitate. Perna burduf – umplutură antialergică și lavandă din cultura ecologică de la Fetindia, Sălaj. Pernele au forma clasică de „puiuț” tradițional, iar pernița colț este reinterpretarea unuia dintre cele mai populare simboluri românești: colții lupului (semn de forță, care te scoate din întuneric la lumină, te călăuzește pe calea cea bună și îți poartă noroc). Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești. Pernele se pot personaliza la comandă și se vor găsi, începând cu luna februarie, în magazinul online Colțul Românesc.
ZADII DE SOCĂCIT CU APLICAȚII MANUALE
Șorțuri de bucătărie din materiale naturale, fabricate în România, dichisite cu aplicații cusute manual sau țesute după izvoade vechi locale, descoperite în muzee sau cărți de specialitate. Șorțurile, sau zadii cum se numesc prin partea locului, au aplicate în loc de buzunare sau pe piept diverse pânze cu motive tradiționale din zonă sau reinterpretări în punct de cusătură a unor elemente specific locale: albine, ceapa de Pericei, pasărea de pe ceramica de Zalău, prunele folosite la celebra pălincă din zonă sau simboluri decorative zoomorfe, fitomorfe ori geometrice. Aplicațiile sunt însoțite de texte brodate mecanic cu vorbe de socăcit (bucătărit) din partea locului. Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești. Șorțurile se pot personaliza la comandă și se vor găsi, începând cu luna februarie, în magazinul online Colțul Românesc.
PODOABE INSPIRATE DE TEZAURUL DACIC
Podoabe Tezaur este o colecție inedită de bijuterii suvenir, inspirată de piesele tezaurelor dacice, descoperite pe teritoriul Sălajului. Am început cu 4 replici ale unora dintre cele mai interesante monede de argint, cu povești care să ne susțină și confirme mândria originii într-o civilizație ca cea dacică. Le-am transformat în medalioane, ușor de purtat și accesorizat, piese statement de bijuterie contemporană, care să readucă în atenția noastră și să pună în valoare una dintre cele mai valoroase moșteniri pe care ni le-au lăsat strămoșii noștri. Am reinterpretat o tetradrahmă dacică, doi denari romani republicani și un antoninian, păstrând forma inițială prin reproducere specifică și legală de monedă și intervenind, minim, prin adăugarea unui element care să transforme moneda în medalion-bijuterie. Monedele-medalion (din argint sau alamă) sunt însoțite de un fir de piele de 1 m lungime, în ton cu felul în care își purtau dacii podoabele și au o energie vibrantă, încărcată de forța unui timp imemorial. Consultantul nostru specialist a fost dr. Emanoil Pripon, cercetător știintific III, muzeologie, restaurare – conservare, numismatică – Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Bijuteriile tezaur se vor putea comanda, începând cu luna februarie, în magazinul online Colțul Românesc.
1. Denar roman republican de tip serratus, adică zimțat, emis de către magistratul monetar Caius Mamilius Limetanus la Roma, în anul 82 î. Chr. Piesa face parte dintr-un tezaur ce cuprinde 523 de monede și a fost descoperit întâmplător de către copii în hotarul satului Cuceu, în anul 1982. Descriere avers: Bustul lui Mercur, spre dreapta, purtând petasos înaripat și caduceus pe umăr; în spate litera L. Descriere revers: Ulysses stând spre dreapta, ține toiagul în mâna stângă și întinde mâna dreaptă spre câinele său Argos; la stânga C. MAMIL, la dreapta LIMETAN (TA în ligatură).
2. Denar roman republican emis de către magistratul monetar Caius Valerius Flaccus la Roma, în anul 82 î. Chr. Piesa face parte dintr-un tezaur ce cuprinde 523 de monede și a fost descoperit întâmplător de către copii în hotarul satului Cuceu, în anul 1982. Descriere avers: Bustul Victoriei spre dreapta, drapată; în față, simbol, semiluna. Descriere revers: Vultur legionar încadrat de două stindarde; dedesubt, EX. S.C; la dreapta IMPERAT; la stânga C. VA (în ligatură) FLA.
3. Antoninian emis la Roma în anul 215 d. Chr., de către Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) descoperit la Moigrad – Porolissum în anul 1996, parte integrantă a unui tezaur monetar compus din 21 de piese, îngropate în Templul lui Jupiter Optimus Maximus Dolichenus. Descrierea aversului: bustul drapat și cuirasat al lui Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla), orientat spre dreapta, pe cap poartă coroana radiată. Text: ANTONINVS PIVS AVG GERM. Descrierea reversului: Zeul Jupiter gol, stă în picioare, orientat spre stânga, cu mâna dreaptă ridicată iar în mâna stângă ține globul.
4. Tetradrahmă dacică de tip Crișeni-Berchieș, descoperită pe teritoriul anticului Porolissum, în anul 1959, parte componentă a unui tezaur din care s-au mai păstrat încă patru monede. Descriere avers: Capul lui Zeus cu cunună de lauri și barbă, în profil spre dreapta; părul este ondulat în meșe bogate, cu bucle spiralate; cununa de lauri pornește de la creștet spre ceafă. Descriere revers: Cal și călăreț la trap spre stânga; călărețul ține frâul și ramura, iar pe cap poartă un coif stilizat; sub botul calului se află un animal stilizat, așezat în poziție verticală. Acest tip monetar aparține primei faze de dezvoltare a monetăriei locale de tip Filip al II-lea în Dacia și datează în a doua jumătate a sec. III î. Chr.
STRAIȚE URBANE
Traista, în toate formele ei, este unul dintre laitmotivele care însoțesc povestea oricărei călătorii prin lume. Trăistuța, în mii de chipuri – asemănătoare fiecăruia dintre noi – a străbătut timpurile: de la bocceluța prinsă în băț, la punguța cu doi bani ori la sacoșa urbană de pânză și până la gențile țanțoșe din piele de crocodil. Straița noastră e un omagiu adus unicului loc din lume căruia îi spunem cu duioșie și nostalgie: acasă! Am început cu o sacoșă clasică din pânză tare, cu mânere de feștilă, pe care am aplicat silueta unei hărți administrative a Sălajului, cu inima cusută pe coordonatele geografice aproximative pe care le definim ferm ca „acasă”! Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești. Sacoșele se pot personaliza la comandă și se vor găsi, începând cu luna februarie, în magazinul online Colțul Românesc.
TRICOURI FAINE CU APLICAȚII CUSUTE
Un obiect vestimentar clasic și celebru în toată lumea, devine în România un suvenir local inovativ, de excepție, prin reinterpretarea lui cu ajutorul unor aplicații lucrate manual și inspirate din modelele vechi de spăcele (cămăși sălăjene) mixate cu vorbe nealcoșe din partea locului. Am cules motive de pe mai multe Văi din Țara Silvaniei. Am creat un tricou cu umeriță, avem în lucru un tricou cu un ciupăgel, am reinterpretat pomul vieții și păsările din etnografia locală, am găsit simboluri asemănătoare zmeilor din grădina de la Gâlgău Almașului pe care le-am folosit ca perosnaje pe tricourile noastre de poveste, am reinterpretat în punct de cusătură cîteva elemente specifice locului: poarta Praetoria Porolissum, bisericile de lemn, steagul dacic și multe motive fitomorfe ori geometrice. Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești. Sacoșele se pot personaliza la comandă și se vor găsi, începând cu luna februarie, în magazinul online Colțul Românesc.
CĂRȚI POȘTALE CU POVEȘTILE LOCULUI
Am început cu o colecție de 10 imagini și povești reprezentative, care se regăsesc în varianta română și engleză, într-un set de cărți poștale de excepție, ediție de colecție care sunt, în același timp și o campanie-îndemn la scris cu mâna. Povești despre căsuțele țărănești din Sălaj, despre Grădina Zmeilor, despre daci și romani, pălincă, miere sau slănină friptă-n botă, despre nunțile ca spectacol popular, despre fetele nelcoșe din zonă sau zestrea veche din lăzile de zestre autentice. Ne-au fost alături fotografii Sebastian Olaru, Mirel Matyas, Lucian Milas, specialistul în gastronomie locală Mircea Groza, pictorul Gheorghe Ilea și graficianul Oana Mărieș.
Se spune că în căsuțele țărănești de pe la noi găseai odinioară începutul Raiul. În spatele icoanelor se deschideau niște scări de lumină, care duceau în locuri de poveste. Dacă crezi cu adevărat, poți pătrunde și tu în lumea magică a căsuțelor noastre albastre. (Căsuța din Răstoci. Foto: Sebastian Olaru)
Nunta pe la noi e un spectacol popular, bucurie colectivă a unor oameni care se gătesc cu aura de țăran autentic, șlefuită de vremuri. Pe aici sunt încă rădăcini adânci, ce poartă taina cununiei mai departe, îmbrăcată în straie de sărbătoare și în căruțe trase de cai cu ciucuri tricolori. (Nuntă la Marin – reconstituire. Foto: Mirel Matyas)
Ia o scrije bună die ptită die casă, sfarmă pă ie on pumn die brânză die oaie și mai taie o ceapă păstă. Coată o botă dreaptă die prun cam de-on metăr, curăț-o die coajă și ascuțăște vârfurile cu brișca. Împlântă dărabul de clisă fain-frumos în botă și cresteaz-o și pă lung și pă lat… Amu, țânie clisa la dogoarea jarului, nu la para focului că tăt-tăt-tăt o afumni ș-api n-ai făcut nimnica! Când vezi că-ncepe a pticura, lasă unsoarea să curgă păstă scrijaua cu brânză și ceapă. Nu care cumva s-o cuștulești până nu-i lua nainte on feldeț die palincă! (Clisă friptă-n botă . Foto și rețetă: Mircea Groza )
Pe la noi, Cerul are miliarde de stele. Zmeii stau noaptea întinși pe spate, la ei în grădină, le păzesc și le numără. Dimineața, copiii vin și le verifică numărătoarea, să nu cumva să se fi pierdut vreuna. Pe la noi nu se pierde, în van, nici o stea! (Noaptea în Grădina Zmeilor. Foto: Lucian Milas)
Pe meleagurile astea s-au ciocnit, cândva, două civilizații. În urma lor a rămas o scânteie ce reaprinde în noi, continuu, dorința să ne luptăm, să ne cucerim, să rezistăm, să ne facem din monede vechi de tezaur medalioane-bijuterii, să ne iubim și să plămădim oameni noi, care să ducă povestea acesta mai departe, prin vremuri. (Dacii și Romanii. Ilustrație după o idee de Criste Eduard, 10 ani )
Uneori, Dumnezeu se odihnește de amiază, rezemat de o troiță din Transilvania… Și în toată lumea se așterne liniștea! E un răgaz infinit de duios în fiecare cruce și biserică de lemn de pe meleagurile noastre! (Omagiu civilizației lemnului din Transilvania. Foto: Mirel Matyas)
Fetele de pe la noi sunt nealcoșe tare! Cu chimeșile lor cu ciupag sau cu tot tezaurul de motive țesute ori cusute pe ele, zâmbesc frumos, a lumină! (Ardeleancă nealcoșă. Foto: Mirel Matyas)
O combinaţie sugestivă între zmeul -balaur şi resursa reprezentativ-identitară de pe la noi : pălinca – elixirul diplomatic, care dezleagă limbi, leagă prietenii și care trebuie păzit cu străşnicie! (Paznicul pălincii. Foto: Mirel Matyas, idee grafică Roxana Petric)
Când dă primăvara prin livezi, se pornește un zumzet mare! E sunetul hărniciei și bogăției, e sunetul care plămădește viața, care o însănătoșeste și o îndulcește. Oamenii și albinele dau drumul în lume uneia dintre cele mai vechi și mai importante bogății de pe aici: mierea – aurul dulce al românilor! (Aurul dulce al României. Foto Alin Prunean)
Lumină și flori să vă răsară în cale și să vă rămână în urmă ! Din grădină, până în suflet, cusute în pernele de zestre și apoi pictate în ulei pe pânză, de mâini dăruite cu har divin. Motivul trandafirului aprig din Ardeal, pe Calea Vieții. Semn de lumină, frumusețe și bucurie! (Față de pernă cu trandafiri. Ulei pe pânză – pictor Gheorghe Ilea
OBIECTE CLASICE DE TIP SUVENIR
O linie specială de obiecte clasice de tip suvenir, cu grafică originală, inspirată de specificul local. Element comun sunt cele 4 reprezentări ce pot fi aplicate, în diverse culori, pe toate tipurile de suport (insigne, magneți de frigider, brelocuri, tricouri sau plase). Am gândit un concept dedicat Porții Praetoria de la Porolissum, un simbol al zonei, cu mesajul „greu de cucerit” (masculin și feminin); ne-am jucat și cu Draco, steagul simbol al civilizației dacice căreia i-a aparținut cândva aceast colț de lume, cu mesajul „pui de dac”; am creat o grafică omagiu civilizației lemnului din Transilvania și bisericilor de lemn care se găsesc în cel mai mare număr pe teritoriul Sălajului, cu mesajul „de neam bun”; și am stilizat cuvintele regionalisme care definesc oamenii locului: nealcoș și nealcoșă! Am creat de asemenea și o linie de insigne și magneți de frigider lucrați manual, inovativi și originali, pentru a avea o colecție cât mai amplă de suveniruri românești. Piesele se pot personaliza la comandă și se vor găsi în magazinul online Colțul Românesc.
Echipa Coltul Romanesc.ro
Echipa este formată din designeri, creatori de produs, specialiști, meșteșugari și este pregătită să dezvolte proiectul atât pe plan local cât și national. Aceștia pot crea, la cerere, propriul kit de cadouri, propria linie de suveniruri sau propriul obiect, adaptat locului căruia aparțineți și a cărui poveste vreți să o transmițeti mai departe, prin lume! Specificul local va fi adaptat și personalizat astfel încât să se creeze produse unice, inovative, responsabil, asumat și sustenabil, cu impact pozitiv (atât vizual, cât și asupra mediului).
“Colțul Românesc – Suvenir de Sălaj” – este un proiect pilot al Fundație pentru Educație si Dezvoltare Locală Agapis – Sălaj, cofinanțat de Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj. Partener este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus. Ne-au sprijinit Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, precum și atelierul-șezătoare Mândra Chic & Muzeul de Pânze și Povești prin meșterițele Alina Zară Prunean, Alina Goga, Eva Tuglodi, Marcela Domuța, Maria Borhidan, Silvia Hodiș, Octavia Lung.
