Noutăţi filatelice: Biserici de piatră din Ţara Haţegului

magazinsalajean 16 ianuarie 2013 0
Noutăţi filatelice: Biserici de piatră din Ţara Haţegului

Situată la Poalele Retezatului şi a masivului Ţarcu, tăiată de la sud la nord de valea Râului Mare şi alte câteva râuri vijelioase de munte şi străjuită de trei masive muntoase, care o încadrează concentric, Ţara Haţegului este atestată documentar la 1247 în Diploma Ioaniţilor drept ţinut de confluenţă cu un conţinut profund românesc. În câteva cuvinte, la coborârea din Porţile de Fier ale Transilvaniei – câmpul de bătălie pentru cucerirea Daciei -Tapae 87 /101 d.Ch.- de către romani, dar şi al opoziţiei creştine la năvălirea turcilor în 1444 prin Iancu de Hunedoara, vestigiile arheologice antice abundă alături de cele ale perioadei medievale. Toate secolele trecute au lăsat o puternică dăinuire în piatră. Creşterea şi descreşterea Imperiului Roman a fost urmată de organizarea feudală a cnezatelor ce s-au păstrat aici, alături de cele mai interesante realităţi religioase precreştine, ce în bună parte au regenerat în construcţii de zidărie edificiile romane părăsite, vestigii de mare valoare. O imaginară trecere de la Sarmizegetusa romană pe la Densuş–ul medieval, ajungând la unul dintre multele castele ale legendarilor Candea, Nopcsa ori Mara, mergând spre Retezat şi Ţarcu, face imposibilă neobservarea depresiunii, pigmentată cu dăruirea recentă a lucrărilor hidroenergetice, ca apoi să urmezi la locuri de meditaţie, unice prin forma lor: vestita cetate de Colţ cu biserica acesteia de curte de la Suseni – Râu de Mori ori să ajungi în paradisul special al Prislopului, ce se prezintă ca unul dintre centrele de rezistenţă ale ortodoxismului, azi unul din cele mai importante locuri de pelerinaj monastic ale Transilvaniei.
Dintre bisericile de piatră existente în Ţara Haţegului, patru dintre ele sunt redate în imaginile timbrelor poştale ale emisiunii „Biserici de piatră din Ţara Haţegului“.
Pe timbrul poştal cu valoarea nominală de 3,00 lei, este reprodusă imaginea Bisericii Sfântul Nicolae din Densuş, cea mai veche biserică românească în care şi astăzi au loc slujbe religioase, datând din secolul al XIII-lea.
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, judeţul Hunedoara, este una dintre cele mai vechi şi cele mai enigmatice biserici de rit bizantin din România. Este printre puţinele biserici în care serviciul liturghic s-a desfăşurat fără întrerupere de-a lungul secolelor ce au trecut de la construcţia ei. De asemenea, este cea mai veche biserică din România în care încă se mai ţin slujbe. Data construcţiei nu a fost cu certitudine stabilită, existând mai multe ipoteze, chiar controverse, însă cea mai vehiculată perioada este secolul 13. Părerea unanimă în rândul specialiştilor este că biserica din Densuş a fost construită pe ruinele unei construcţii din antichitate (perioada romană). Unii spun că pe locul ei ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus – ucis de daci, alţii susţin că ar fi fost un templu roman dedicat zeului Marte. Acest lucru pare a fi dovedit de către orientarea altarului, mai aproape de direcţia sud decât de est. Forma acoperişului de porumbel şi elementele de decor (lei de piatră) trădează origini păgâne, de asemenea. Biserica are o lungime de 30 de metri, lăţimea de 8 metri, înălţimea de 18 metri şi un spaţiu interior de 15 metri pătraţi. Zidurile au fost construite din cărămizi cu inscripţii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmură, coloane şi statui luate din Ulpia Traiana. Pronaosul, în formă de L, este descoperit, străjuit de patru stâlpi groşi, îmbrăcaţi în pietre funerare. De asemenea, Masa Altarului este realizată tot dintr-o piatră funerară de pe care au fost şterse literele. Deasupra se află doi lei care stau cu spatele unul la altul. Naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spatiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin, iar la est se află o absidă semicirculară. Acoperişul este realizat din plăci de piatră. Pictura murală din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost realizată în secolul al XV-lea, iar meşterul care a realizat-o şi-a lăsat o semnătură simplă: Ştefan. Pe unul dintre stâlpi este reprezentat Pruncul Isus, îmbrăcat în costum popular românesc, ţinut în braţe de Fecioara Maria. Din păcate, multe picturi au fost distruse de reformişti în perioada Evului Mediu.
Timbrul poştal cu valoarea nominală de 5,00 lei reproduce imaginea Bisericii Strei, aflată în satul cu acelaşi nume din judeţul Hunedoara, în mijlocul vechiului cimitir al satului. Construită la sfârşitul sec. XIII, început de sec. XIV, biserica din Strei este un monument de arhitectură veche transilvană în stil romano-gotic, adaptat local. Este construită din piatră brută pe ruinele unei aşezări romane de tip “villa rustica”, ale cărei anexe sunt vizibile şi azi, are încăperea interioară pavată cu cărămizi romane, turn cu clopotniţa pe faţa de vest, nava scurtă cu plafon de scânduri, altar dreptunghiular boltit în cruce pe nervuri. Clopotniţa formată din trei etaje păstrează vechiul acoperiş format din patru frontoane triunghiulare, etajul de sus fiind ornat cu un chenar de cărămidă în zig-zag, similar celui de la Densus. Pictura murală interioară de sfârşit de secol XIV este atribuită pictorului Grozie, menţionat într-o inscripţie pe peretele bisericii.
Pe timbrul poştal cu valoarea nominală de 7,60 lei, este ilustrată imaginea Bisericii din Mintia, comuna Veţel, judeţul Hunedoara, o veche biserică de rit reformat calvin. Biserica, construită în secolul al XVI-lea, se află în imediata apropiere a Castelului Gyulay Ferencz şi păstrează în jurul său mormintele mai multor stăpâni ai castelului. Edificiul de cult este construit din piatră şi este alcătuit dintr-o navă cu altar poligonal pe latura de est şi un turn înalt cu acoperiş ascuţit pe latura de vest.
Timbrul poştal cu valoarea nominală de 14,50 lei reproduce imaginea Bisericii Colţ, situată în satul Suseni al comunei Râul de Mori din judeţul Hunedoara. Astăzi, biserica este folosită ca schit cu obşte de călugări şi poartă hramul Duminica Tuturor Sfinţilor. Pe drumul ce duce de la localitatea Râu de Mori spre Râuşor, una dintre porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, se afla ruinele cetăţii Colţ şi biserica cu acelaşi nume. Cetatea, cocoţată în vârful unei stânci ce străjuieşte drumul şi biserica de piatră l-au inspirat pe Jules Verne să scrie romanul „Castelul din Carpaţi“. Monument unic în arhitectura românească, mănăstirea ortodoxă avea şi rol de cetate de apărare, acesta fiind rolul turnului prevăzut cu două contraforturi şi înălţat deasupra altarului spre răsărit, unde panta colinei era uşor accesibilă. Construită din piatră brută, mănăstirea este împărţită în două încăperi dreptunghiulare – una mai mare care reprezintă nava bisericii, iar cea mai mică formează altarul deasupra căruia se află turnul de formă pătrată cu acoperiş piramidal din piatră. Folosit pentru apărare, turnul avea în interior trei încăperi, dintre care cele două de sus adăposteau chiliile călugărilor mănăstirii. Intrarea a fost realizată pe latura din partea dinspre nord, întrucât accesul pe celelalte laturi este dificil de realizat. Pe pereţii interiori se mai păstrează încă fresce din valorosul ansamblu mural realizat în jurul anului 1350 de pictorul Ştefan, cel care a pictat şi Bisericile din Ostrov şi Densuş.
Toate bisericile amintite reprezintă paginile simbol ale unei istorii trăite şi nescrise încă în toate detaliile evenimentelor şi locurilor care îi compun cronologia şi sumarul faptelor.

Număr de valori – 4
Coliţă nedantelată – 1
Dimensiune timbru – 33 x 48 mm
Dimensiune minicoală – 115 x 168 mm
Paginare – în coală de 32 de timbre, minicoală de 8 timbre + 1 vignetă
Sistem de tipărire – offset, la 4 culori pe hârtie cromo-gumată Anglia
Tirajul total al emisiunii – 86.400 de timbre, 19.200 în coli de 32 de timbre, 67.200 în coli de 8 timbre + 1 vignetă (8.400 minicoli)
Machetator – Răzvan Popescu
FDC-uri – 300 seturi (2 plicuri), echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila “prima zi”
Cărţi maxime – 300 seturi (4 imagini)
Număr de listă – 1959 serie, 1959a carton filatelic, 1959b set de cromolitografii

Daniel Mureşan

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »