Lansare de carte la Cheud

Adela Farkas 7 august 2012 0
Lansare de carte la Cheud

Oameni, locuri şi repere din istoria localităţii Cheud fac obiectul unei lucrări realizate de unul din fiii marcanţi ai satului. Aurel V. David, conferenţiar, doctor în ştiinţe militare lansează în satul natal, la praznicul Sfintei Mării, cartea “Cheud. Un sat din ţara Silvaniei. Monografie istorică”, care a văzut lumina tiparului la Editura “Tempus Dacaromânia Comterra” din Bucureşti. Prezentarea volumului, eveniment mai rar întâlnit în mediul rural, va avea loc în 15 august de la ora 13. “Această monografie, scrisă de un fiu al satului după mulţi ani de cercetări, pune în valoare satul nostru de baştină, atât din punct de vedere istorico-geografic, cât mai ales sub aspect cultural. Trebuie să recunoaştem că autorul a reuşit să înfăţişeze satul Cheud ca pe o oază de viaţă românească, cu expresiile sale străvechi, bine conservate, cu pământul fertil udat de râul Someş şi ocrotit de dealurile semeţe care-l cuprind pe latura de răsărit şi de miazănoapte. Citind această carte, întâlnim figuri de oameni harnici, români neaoşi care au trăit şi trudit necontenit pământuri cu nume de legendă: în „Crenguţă”, pe „Dâmburile Stupinii”, pe „Obrejini”, „Peste Apă”, pe „Poderei” sau în „Răstoacă”, în speranţa de mai bine, reuşind să treacă peste tăvălugul vieţii în vremuri de restrişte. Toţi aceştia au fost moşii şi strămoşii noştri, cu care ne mândrim şi pe care-i venerăm. Monografia redă cu rigoare etapele şi momentele care au marcat soarta satului, în mare parte necunoscute din lipsa izvoarelor istorice. Satul Cheud, aşezat în „Poarta Someşului” (numită „Strâmturi”), între ţinuturile Sălajului şi Maramureşului, a avut o istorie zbuciumată. La început a stat în umbra Cetăţii de Aur de pe creasta dealului „Ingust” (Angust) apoi s-a depărtat de cetatea care a avut o soartă tristă, alunecând în timp, în mai multe vetre, până s-a stabilit în vatra pe care a moştenit-o generaţia noastră”, a arătat în postfaţa lucrării, Angela Buciu, cetăţean de onoare al satului.
Volumul aminteşte de trecerea vestitului haiduc Pintea Viteazu şi subliniează faptul că în podifa multor nenorociri care s-au abătut asupra localnicilor de-a lungul vremurilor, “lumea rea” nu a reuşit să-i modifice substanţa. “Adunând cu meticulozitate extraordinară document după document, inclusiv informaţii „vii” de la bunii săi părinţi şi bunici, de la bunii săi consăteni, Aurel David, autorul monografiei de faţă, a realizat o lucrare durabilă, a reconstituit o lume a unui sat românesc sălăjean, care musteşte de viaţă. Autorul adaugă astfel vatra copilăriei sale alături de alte vetre pe care sufletul românesc le iubeşte datorită penei celor ce le-au imortalizat pentru eternitate: vetrele Humuleştilor, Siliştii-Humeşti, Prislopului şi ale atâtor altele, recuperate de la pierderea lor ireparabilă în timp. Ni-l apropiem astfel de suflet pe ţăranul român cheudean din Evul Mediu lucrându-şi moşia şi făcând cărăuşie şi robotă la cetate şi la nobilime, cu îmbrăcămintea sa specifică Porţii Sălajului, cu o identitate aparte întru frumos, crescându-şi copiii în legile nescrise ale vieţii satului, celebrându-şi sărbătorile vârstelor şi anotimpurilor, supuşi urgiilor invaziilor tătare şi turceşti, slujind cu vitejie pe principii ţării, care au înnobilat pe câţiva localnici, trăind apoi suferinţele încercării de deznaţionalizare din partea stăpânirii ungare, dându-şi viaţa pe fronturile înstrăinării în primul război mondial, împlinindu-şi destinul, pentru un moment, la Marea Unire, la prima reformă agrară din timpul României Mari, căzând pe câmpurile de luptă din cel de-al doilea război mondial şi apoi, până chiar prin 1948, pierind în minele Rusiei Sovietice ca prizonier de război, plătind grele cote de cereale şi carne în anii ’50 ai începutului comunizării, disperând în faţa deposedării de avere prin colectivizare şi apoi rărindu-şi rândurile prin plecarea tinerilor la oraşe, rămânând satul în mare parte depopulat şi pustiit”, a precizat Vasile Lechinţan în prefaţa cărţii. Lucrarea este structurată în nouă capitole, care abordează teme precum: vechea Ţară a Silvaniei, evenimente istorice din vremea voievodatului Transilvaniei, din perioada suzeranităţii otomane, dominaţia habsburgică ori dualismul austro-ungar. Satul Cheud este prezentat prin prisma României Mari, a reformei agrare, a chiaburilor şi întovărăşirilor, colectivizărilor sau a evenimentelor din timpul republicii socialiste.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »