Izvorul Tămăduirii – marea sărbătoare din Săptămâna Luminată

În prima vinere de după Paşti, creştin-ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Izvorul Tămăduirii este o mare sărbătoarea închinată Maicii Domnului. Nu are dată fixe, fiind trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată. În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei, Aghiasma Mică.

Originea acestei sărbători se află în legenda unei minuni care s-ar fi petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol (foto). Potrivit tradiţiei, un orb şi-ar fi recăpătat vederea spălându-se pe ochi cu apa acestuia. Aici orbul ar fi ajuns călăuzit de viitorul (la acea vreme) împărat al Bizanţului Leon I (457- 474) – căruia îi ceruse apă – împăratul la rândul lui călăuzit şi îndemnat fiind de glasul Maicii Domnului. Ajuns mai târziu în scaunul împărătesc, Leon I a construit la locul respectiv o biserică din zid. Actualul edificiu datează din 1835. În calendarul creştin ortodox, în ziua de vineri din Săptămâna luminată, adică perioada cuprinsă între Duminica Învierii sau a Sfintelor Paşti şi Duminica Tomii sau prima după Înviere, figurează una din sărbătorile foarte scumpe pietăţii ortodoxe. Ea poartă numele de Izvorul tămăduirii şi este o sărbătoare cu „ţinere”, adică având slujba săvârşită în biserică, o zi bisericească importantă în care se face slujbă şi mai ales Sfânta Liturghie, urmată de sfinţirea mică a apei. Sărbătoarea este închinată Maicii Domnului şi este una din sărbătorile închinate Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

Conform practicii şi tradiţiei bisericeşti, dintre toţi sfinţii cinstiţi în ortodoxie, Maica Domnului are cele mai multe sărbători închinate ei. Dintre acestea, patru sunt socotite ,,mari” şi incluse adesea în manualele teologice, ca şi în iconografia de pe catapeteasmă, în rândul praznicelor împărăteşti. Aceste sărbători sunt: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) numită şi Sfânta Maria mică, Intrarea în Biserică sau Ovidenia ori Vovidenia (21 noiembrie), Bunavestire sau Blagoveştenia (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului sau Uspenia (15 august). Alături de aceste sărbători mari, mai există şapte sărbători de mai mică importanţă închinate Maicii Domnului, care ne amintesc anumite momente din viaţa ei. Între acestea se numără şi Izvorul tămăduirii, care se bucură de mare cinstire, deoarece cade mereu Vineri în Săptămâna luminată sau pascală.
Alături de Mântuitorul, care se arată în această săptămână ca izvor al vieţii şi învierii noastre, Maica Domnului apare ca ocrotitoare a vieţii noastre şi „Izvor al tămăduirilor”.

În această zi, după Sfânta Liturghie, în biserici, şi uneori la fântăni şi izvoare, se săvârşeşte slujba sfinţirii apei, după o rânduială specială. În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită, foarte căutată în viaţa lor. În această zi, în lăcaşurile de cult după Liturghie, se face sfinţirea aghesmei mici. În unele locuri există credinţa ca cei care beau aceasta sunt protejaţi de boli şi duhuri rele pentru un an şi se înzdrăvenesc. De asemeni uneori se mai păstrează obiceiul preoţilor de a merge în aceasta zi la izvoarele de apă pentru a le sfinţi şi, a le proteja de secare sau de adăpostirea duhurilor rele în preajma lor. De asemeni în unele zone prelaţii merg şi fac stropirea caselor enoriaşilor cu agheasma mică. În tradiţia populară, Izvorului Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai spornică din an, deoarece apele sunt zbuciumate şi zgomotoase, fiind mai uşor de găsit.

Alte articole

Leave a Comment