Expozitie document la Muzeul Judetean

Magazin Salajean 30 mai 2007 0

Expozitie document la Muzeul Judetean

La Muzeul Judetean de Istorie si Arta din Zalau a avut loc ieri vernisajul expozitiei Portul popular din Transilvania – element de identitate locala, expozitie realizata in colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvania din Cluj Napoca. La vernisaj au participat presedintele Consiliului Judetean Salaj, Tiberiu Marc; directorul Muzeului salajean, Elena Musca; directorul Centrului Culturii Traditionale Salaj, Cristian Contras; directorul Arhivelor Nationale filiala Salaj, Danut Pop; elevi de la Colegiul National Silvania din Zalau, muzeografi. Expozitia a fost realizata si prezentanta de etnografa Corina Bejenariu.

Cateva explicatii

Existenta seculara a unor anumite conjuncturi social-economice si culturale zonale a creat in Transilvania, treptat, zone etnografice cu personalitate distincta, ale caror marci identitare au fost evidentiate prin aspectul aparte al costumului popular local. In ciuda structurii de baza unitare, costumele zonale apartinand aceleiasi etnii contineau trasaturi particulare, care le diferentiau exact in masura in care puteau deveni suport identitar pentru comunitati, care isi cultivau personalitatea distincta. Evoluand in timp, cu pastrarea unei structuri de baza, costumul popular traditional a supravietuit in Transilvania pana in epoca industrializarii rapide (1960-1965). Intalnit in multe zone ale Transilvaniei de la inceputul secolului XIX, fondul de port femeiesc caracterizat prin ansamblul format din pieptanatura cu tici(respectiv cu conci cu coarne) camasa cu ciupag mare, zadiile cu trup se regaseste si in vechiul costum femeiesc din zona etnografica Meses. Ca element ce individualiza portul dupa criteriul varstei intalnim, in zona mentionata, zadiile de lana purtate in perechi de catre neveste, in timp ce fetele purtau aceasta piesa doar in fata. In cazul comunitatilor cu o componenta multietnica, ce au coexistat timp de secole intr-un teritoriu anume, tendinta de a se defini prin diferentiere a fost mai puternica si s-a manifestat prin sublinierea elementelor specifice din structura costumului, carora li se atribuia o energie identitara deosebita. Diferentele intre costumul femeiesc secuiesc si costumele femeiesti romanesti sunt pregnante: in timp ce costumele romanesti au fost confectionate integral in gospodarie si au fost croite drept, fara pierderi de material, costumul secuiesc contine si materiale cumparate, iar unele piese sunt ajustate pe corp, prin folosirea tiparului. Influentele costumului citadin, inexistente in costumele romanesti, creeaza, in acest caz, diferenta identitara dorita, a explicat etnograful Corina Bejenariu, realizatoarea expozitiei.

In toamna, Festivalul traditiilor si mestesugurilor salajene

Presedintele Consiliului Judetean Salaj, Tiberiu Marc, a anuntat, cu prilejul vernisajului mentionat, ca in toamna acestui an sub patronajul CJ se va organiza prima editie a unui Festival – targ al traditiilor si mestesugurilor salajene, in ideea aducerii la lumina si a valoricarii autenticului in ceea ce priveste elementele enuntate. Si ca un mod eficient de aparare impotriva a ceea ce ar putea constitui pericole in pastrarea, valorificarea traditiilor populare: romanii care le mai pastreaza sunt tot mai putini, iar agresivitatea non-autenticului este tot mai pronuntata.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »